Viticultorii vrânceni cer Ministerului Agriculturii interzicerea „băuturilor fermentate liniştite nedistilate“.
Cei care trudesc pe planta- ţiile de viţă-de-vie din Vrancea au cerut Ministerului Agriculturii şi Ministerului Sănătăţii să interzică băuturile fermentate liniştite nedistilate fabricate din zahăr, drojdii, amidon şi alte substanţe artificiale şi să rămână pe piaţă doar cele fabricate exclusiv din produse de origine agricolă.
Viticultorii vrânceni vor să-i înmâneze premierului Călin Popescu- Tăriceanu o notă de protest astăzi, cu prilejul vizitei pe care şeful guvernului o face în Vrancea. Ei solicită revizuirea politicilor de descurajare a fermierilor. Premierul a anunţat că va participa la o întâlnire cu viticultorii, la ora 16.00, după care va lansa candidaţ ii PNL pentru alegerile locale. Profit maxim, investiţie minimă „Băuturile fermentate liniştite nedistilate“, din care fac parte şi cele de tip cidru şi hidromel, au luat un avânt fără precedent în Vrancea şi ameninţă piaţa tradi- ţională viticolă. Responsabilii din acest domeniu cer insistent Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să reglementeze producerea acestor băuturi, după ce au primit numeroase sesizări de la viticultorii care vor să se reprofileze pe aceste surogate de vin. Până în prezent au primit licenţă de fabricare a acestor băuturi zece firme din Vrancea, însă cantităţi industriale se produc şi în alte zone viticole din ţară. Magazinele au fost invadate de aşanumitele „băuturi nedistilate ob- ţinute prin fermentare“.
Acestea trec adesea drept vinuri din cauza etichetării care induce în eroare consumatorul. Acestea se ambalează în PET-uri de 2 litri şi pleacă de la producător cu preţuri începând de la 2 lei. Pentru că se produc foarte repede şi ieftin, în aproximativ zece zile, în comparaţie cu ciclul de obţinere a strugurilor şi vinului, aceste licori destabilizează piata viticolă. Un producător de vin din comuna viticolă Străoane a recunoscut, la o întâlnire recentă a viticultorilor, că la un vagon de vin vinde mai mult decât dublul cantităţii de băutură fermentată. Vin „de surcele“ Şeful Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol din cadrul Directiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea, Crin Constantinescu, a declarat că surogatul de vin se produce foarte uşor, prin fermentarea siropului de zahar cu drojdii selecţionate, rezultatul fiind supus apoi unei operaţiuni de aromatizare, îndulcire şi colorare. Pentru a lua un aspect şi gust de vin, producătorii folosesc caramel, aspartam şi arome identic naturale. Totul amestecat cu apă.
„Modul de prezentare şi în special etichetarea acestor băuturi creează confuzie, şi în magazine trec adesea drept vinuri. Chiar dacă pe etichetă nu scrie vin, aceasta are elemente care induc în eroare consumatorul. Producătorii respectă procesul de fabricaţie şi nu le putem interzice să iasă pe piaţă cu asemenea băuturi de vreme ce legea nu le interzice“, explică directorul Crin Constantinescu. De altfel, unele produse se numesc chiar „Strugurel“, „Dealul Viilor“, „Hanul dintre vii“, „Crâşmăriţa“ sau „băutură cu aromă de struguri“.
Pentru că există cerere pe piaţă, chiar şi producătorii tradiţionali s-au orientat către acest sector parazitar. Fabricarea băuturilor fermentate este astfel văzută ca o bună oportunitate de afacere, iar vidul de legislaţie nu face decât să descurajeze viticultorii oneşti care nu mai pot face faţă cheltuielilor de susţinere a producţiei.
Şefii agriculturii vrâncene vorbesc chiar şi de diminuarea patrimoniului viticol. În bazinul viticol Vrancea se cultivă 27.000 de hectare de vie, ceea ce înseamnă 20 la sută din podgoriile ţării. În Vrancea există 179 de antrepozitari fiscali, respectiv producători care au voie să vândă vin sau alte produse accizabile, şi peste 15.000 de mici producători de vin care se vaită de lipsa pieţei de desfacere. Toxice pentru organism Costică Neaţă, directorul Direcţ iei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea, spune că în compoziţia acestor băuturi au fost depistate substanţe din categoria aditivilor alimentari care, în prezenţa alcoolului, devin toxice şi agresive asupra organismului.
„Pentru această băutură nu sunt elaborate norme specifice referitoare la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea lor. Datorită acestui fapt, piaţa este invadată cu astfel de băuturi care, din punct de vedere al etichetă rii, fac o concurenţă neloială vinurilor“, argumentează Costică Neaţă în solicitarea trimisă Ministerului Agriculturii din partea Comitetul de Coordonare a Activităţ ii din Agricultura Judeţului Vrancea, pe care îl conduce.
PROTEST „Suntem lăsaţi ai nimănui“ Sindicatul Ţăranilor şi Proprietarilor Români Propact şi Federaţia Viticultorilor şi Vinificatorilor Vrânceni au demarat, de câteva zile, strângerea de semnături printre podgoreni, astfel încât autorităţile centrale să ia măsuri pentru a proteja piaţa viticolă.
„Există la ora actuală un stoc de 5.600 de vagoane de vin pe care nici nu avem voie să le mişcăm dacă nu suntem antrepozitari. Suntem singura breaslă care nu are voie să-şi vândă produsele direct, pentru că legea viei şi vinului este discriminatorie. Iar în acest timp ne-au preluat aceşti producători de zeamă o bună parte din piaţa vinului. În curând concurenţa asta o să ne înghită“, reclamă doctorul oenolog Tudor Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor şi Vinificatorilor Vrânceni.
„Suntem lăsaţi ai nimănui şi chiar suntem invitaţi să aplaudăm reformele în condiţiile în care această zeamă de 5 bani litrul ne ia piaţa. Noi cheltuim 2 lei pentru producerea unui litru de vin. Cum să rezistă m în condiţiile acestea? Viţa-devie este cultura cu cea mai mare cheltuială pe hectar. Am ajuns să chinuim pământul degeaba. Dacă guvernanţii vor să bea vinuri naturale, sucuri naturale, să ne ajute să putem da în supermaketuri, să investim în dotări. Suntem mâhniţi şi decepţionaţi“, explică specialistul în vinuri.
Pentru lucrările la un hectar de vie, podgorenii trebuie să investească 6.500 de lei. În paralel cu interzicerea băuturilor fermentate, producătorii de vin vor să se reglementeze mai strict şi băuturile aromatizate pe bază de vin, în sensul completării legisla- ţiei. Aceştia vor să se stabilească limite minime şi maxime pentru substanţele componente, printre care tipul de coloranţi sau aromele folosite, dar şi instituirea unor norme de evidenţă a materiilor prime şi a produselor finite.