Pune 30 de grame de flori și frunze de soc la macerat într-un litru de vin alb sau în timp ce fierbi vinul roșu. Strecoară amestecul de resturile de frunze și petale de soc și pune licoarea în frigider.

Se pot bea și două cești pe zi, asta dacă ai rinichii bolnavi. Băutura este recomandată pentru persoanele care au probleme articulare, bronșită, constipație, hemoroizi, furunculoză sau gripă severă.

Floarea de soc este denumită în termeni populari „farmacia naturală” întrucât are o serie de compuși chimici și alte substanțe naturale folosite în o serie de medicamente.

Fructele socului conțin vitamina C, vitaminele din complexul vitaminic B, acid tanic și acid malic, aldehide glicolice, aminoacizi, zaharuri sănătoase. Ceaiul de soc este recomandat persoanelor care vor să slăbească. Este o băutură care ține de foame alungând pofta de mâncare nesănătoasă.

Perioada în care se culeg florile de soc este aceasta. Din mai și până iunie puteți culege aceste flori. Atât sub formă de ceai cât și împreună cu vinul alb sau roșu, socul este un aliat de nădejde în lupta cu bolile.

Rețetă pentru vin de soc

Ingrediente:

– 5 lămâi mari sau 8 medii;
– 50 de flori de soc;
– 8 kg. de zahăr;
– drojdie de bere cât o nucă;
– apă cât cuprinde.

Mod de preparare:

Trebuie o damigeană de 50 de litri. Se spală florile de soc şi se lasă la scurs. Se taie lămâile felii şi feliile pe jumătate şi se pun în damigeană. Florile de soc se pun în damigeană, dar înainte să li se rupă codiţele.

Zahărul şi drodia de bere se topeşte în apă călduţă circa 20 de litri. Se toarnă în damigeană peste lămâi şi florile de soc. Se balbotează cu un furtun. Se completează cu apă rece în damigeană şi se lasă distanţă până la gură cam un lat de-o palmă, pentru a nu înfunda dopul cu furtun pentru fermentaţie. Se leagă primele 3 zile cu un tifon şi se balbotează de 3-4 ori pe zi suflând în damigeană cu un furtun.

După această perioadă, se înfundă damigeana cu un dop cu furtun pt. fermentaţie. Capătul liber al furtunului se pune într-un ricipient cu apă, pt a evita ca lichidul din damigeană să prindă aer şi să se oţeţească. Se lasă să fiarbă, dar nu se ţine mai mult de o lună pe drojdie.

Se poate trage după drojdie în altă damigeană după o lună. Când s-a limpez se poate trage în sticle şi se ţine la întuneric şi răcoare. Dacă vreţi să-l coloraţi, caramelizaţi 2 liguri de zahăr cu apă şi turnaţi în damigeană după ce a fiert.