Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pe maghiari, musulmani, evrei şi romi şi nu prea agreează democraţia.

Mare parte din elevi nu se simt mândri că sunt români şi nu vor să trăiască aproape de persoane de altă orientare sexuală sau bolnave de SIDA. De asemenea, o treime dintre ei resping persoanele de altă etnie sau religie, după cum arată rezultatele studiului "Implicarea civică şi politică a tinerilor", realizat de Fundaţia Soros România în urma chestionării a aproape 6.000 de tineri, din 86 de şcoli din ţară. "Rezultatele sunt extrem de îngrijorătoare deoarece arată că tinerii români sunt extrem de intoleranţi, o proporţie însemnată dintre aceştia putând fi caracterizaţi drept xenofobi şi antisemiţi", arată autorii studiului. Astfel, trei sferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini şi două treimi (peste 60%)dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA şi romii. În plus, peste o treime evită persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor şi 34% în cazul evreilor, mai arată cercetarea.

"Cu cât stocul educaţional al familiei din care provine elevul este mai crescut, cu atât intoleranţa elevilor faţă de romi este mai mare. Acest rezultat arată că intoleranţa faţă de romi, atitudine răspândită în societatea românească, nu are şanse foarte mari de a fi redusă", explică autorii cercetării.

40% dintre elevi, atraşi de ideea unui regim militar

Studiul mai arată că 26% dintre elevi consideră că sistemul democratic nu este bun pentru România, comparativ cu doar 16% dintre adulţi. Mai mult, ideea de a avea la conducere un regim militar îi atrage pe 40% dintre ei, comparativ cu doar 26% în rândul adulţilor, potrivit cercetării.

În plus, 53% dintre cei chestionaţi spun că a fi un bun cetăţean înseamnă doar să respecţi legile ţării, iar 39% dintre tineri cred că un bun cetăţean nu se defineşte prin implicare socială sau politică. În plus, datele evidenţiază că elevii sunt mai puţin satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei româneşti decât adulţii: 41% dintre adulţi se declară mulţumiţi de funcţionarea democraţiei, pe când o opinie similară au doar 19% dintre elevi.

De asemenea, 62% dintre elevii de clasa a VIII-a şi a IX-a răspund că se simt destul de mândri sau foarte mândri că sunt români, în timp ce 38% răspund că nu sunt prea mândri sau că sunt deloc mândri, conform studiului. Prin comparaţie, 86% dintre adulţi declară că se simt destul de mândri sau foarte mândri că sunt cetăţeni ai României. Dacă între elevii claselor a VIII-a şi cei ai claselor a IX-a nu există nicio diferenţă, procentul elevilor care se simt mândri că sunt români scade de la 67%, în rândul elevilor din clasele VIII-IX, până la 54%, în rândul elevilor din ultimul an de liceu.

• Vezi portretul viitorului cetăţean

Efectele migraţiei de muncă asupra performanţei şcolare

Nota medie a elevilor cu rude plecate din ţară are de suferit mai puţin în şcolile cu performanţe scăzute şi mai mult în cele cu performanţe ridicate, arată cercetarea.

Mai mult, nivelul de moralitate civică, dar şi cel de intoleranţă tind să fie mai ridicate în aceste şcoli în cazul elevilor cu rude plecate decât al celorlalţi elevi. Asta în contextul în care peste 15% dintre gospodăriile din România au avut sau continuă să aibă un membru plecat la muncă în străinătate. Iar o estimare recentă a Băncii Mondiale indică un număr de 2,8 milioane de migranţi din România în 2010, reprezentând 13,1% din întreaga populaţie.

Studiul mai arată şi că mai mult de un sfert dintre elevii de liceu din România aveau la începutul acestui an şcolar cel puţin un membru al familiei plecat în străinătate. 19% dintre elevi sunt mulţumiţi de funcţionarea democraţiei din România COMENTARIILE VOR FI MODERATE!