Ziua, piaţa Sfântul Ştefan forfoteşte de turişti veniţi în grupuri organizate. Ghizii ţin o carte în mâna ridicată, întinsă cât mai sus. Alţii duc un steguleţ care dezvăluie ţara de provenienţă a călătorilor.

Fără asemenea măsuri de precauţie, ar exista pericolul ca un rus mai lent să nimerească într-un grup de micuţi japonezi agili, iar un francez visător să pice în mijlocul unor italieni gălăgioşi. Însă Viena îi primeşte pe toţi, europeni sau nu, cu aceeaşi eleganţă şi simplitate bogată, aşa cum numai un oraş al împăraţilor ar putea. Palatele imense şi catedralele fastuoase, împodobite cu minuţiozitate barocă, se ivesc pe toate bulevardele. Dacă ar trebui să alegem un singur cuvânt pentru a descrie Viena, atunci cu siguranţă acesta ar fi “măreţie”.

Seara, piaţa se umple de culorile tari ale teraselor luminate de firme şi felinare roşii. Măsuţele cochete, cu lumânări albe ascunse în boluri de sticlă, se umplu de oameni. Turişti grăbiţi, veniţi să descopere Viena într-o zi, stau alături de cupluri de vienezi în vârstă care îşi sorb cafeaua în linişte. La câte un colţ de stradă, vizitii îmbrăcaţi în negru îşi conduc bidiviii de căpăstru. Călătorii se odihnesc la un pahar de vin pe terase.

Cum ajungi, unde stai şi ce poţi vizita în Viena

Acrobaţi ce învârtesc mere în aer, dansatori de breakdance în maiouri lălâi, iluzionişti trecuţi şi circari costumaţi în animale se întrec în a câştiga generozitatea vienezilor. Spectacolele se repetă iar şi iar, până noaptea târziu. Privitorii darnici aruncă la sfârşit bancnote de 5 Euro în pălăriile animatorilor. Alţii se mulţumesc să ofere monede de 50 de cenţi. Însă cu câte cinci reprezentaţii pe seară, e greu să fii generos cu toţi.

O zi nu e de-ajuns pentru a vizita toate muzeele din Palatul Hofburg

În orice librărie sau muzeu veţi intra, o să găsiţi zeci de pliante anunţând în culori vii o expoziţie de pictură, un concert, o piesă de teatru sau un spectacol la faimoasa Operă din Viena. Fără o selecţie serioasă, riscaţi să vă pierdeţi în atâtea atracţii. Cel mai indicat ar fi să vizitaţi muzeele cunoscute, acelea care au făcut din Viena un mare oraş al culturii europene.

Muzeul de Istoria Artei a fost deschis în anul 1891 de către împăratul Franz-Joseph I al Austro-Ungariei. El dorea să găsească un loc potrivit pentru a adăposti colecţiile dinastiei de Habsburg, iar operele de artă au devenit de atunci accesibile vienezilor. În prezent, muzeul găzduieşte cea mai mare colecţie de picturi ale lui Pieter Brueghel cel Bătrân, inclusiv cunoscutele Nuntă ţărănească, Dans ţărănesc, Vânătorii în zăpadă şi Turnul Babel. Treceţi şi pe la Palatul Belvedere, construit în stil baroc de prinţul Eugen de Savoia, deoarece aici se află celebrele picturi ale lui Gustav Klimt, Sărutul şi Judith.

Dacă aţi venit în vacanţă cu familia, nu trebuie să ocoliţi Muzeul de Istorie Naturală. Copiii aleargă fascinaţi pe coridoarele sale largi, printre rafturile cu pietre scumpe, roci, fosile, schelete de dinozauri şi colecţii de fluturi şi animale. Aici se află faimoasa Venus din Willendorf, o mică statuetă dolofană din piatră, veche de 25.000 de ani.

Palatul Belvedere nu se dezminte: privită de pe terasă, Viena este minunată

Palatul Imperial Hofburg a fost reşedinţa dinastiei de Habsburg. Acum, aici se află reşedinţa oficială a preşedintelui Austriei, dar şi multe muzee. Cel mai cunoscut este Muzeul lui Sisi, dedicat împărătesei Elisabeth, soţia lui Franz Joseph I. Trezoreria expune bijuterii imperiale aparţinând Habsburgilor, dar şi piese mult mai vechi, precum o coroană a împăraţilor romano-germani din secolul X. Apartamentele imperiale, argintăria Habsburgilor, Biblioteca Naţională şi Şcoala Spaniolă de Călărie ocupă alte aripi ale clădirii.

Cartierul Muzeelor este un complex de muzee şi săli de expoziţie amplasate de jur împrejurul unei curţi interioare. Curtea e plină de un fel de fotolii în formă de bărcuţe pe care tinerii stau tolăniţi la soare, desculţi, cu pantofii lăsaţi neglijent pe jos. Citesc, ascultă muzică sau râd cu prietenii. Venirea serii nu-i alungă pe vienezi, mai toate zilele de vară încheindu-se cu un concert sau cu un spectacol în aer liber.

Palatul Schönbrunn, deşi datează din secolul XVI, a început să aibă înfăţişarea de astăzi abia din secolul al XVIII-lea, atunci când Maria Tereza a dorit reconstruirea palatului în conformaitate cu stilul rococo. În afară de apartamentele imperiale locuite de Franz Joseph şi de Elisabeth, de Maria Tereza şi de fiul său Joseph al II-lea, turiştii se pot delecta cu o plimbare prin grădinile private ale palatului, cu panorama Vienei văzută de pe terasa Gloriettei sau pot explora cotloanele labirintelor din gard viu.

Turiştii care vizitează Schönbrunn-ul au ocazia de a urmări pe viu cum un bucătar austriac manevrează cu o îndemânare extraordinară pasta unui ştrudel cu mere. La final, oaspeţii primesc o mostră de ştrudel şi reţeta faimosului Apfelstrudel.

  Vienezii ştiu să facă spectacol pentru a-i atrage pe turişti Dacă aveţi fotografii , înregistrări video sau pagini de jurnal de călătorie şi vreţi să le împărtăşiţi, trimiteţi-le la adresa turism@evz.ro. Cele mai bune vor fi publicate pe site-ul nostru de turism.