Povestea drumului care a devenit „Camino de Santiago al României”. Via Transilvanica, magnet pentru turiști

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Via Transilvanica, proiectul care a transformat drumeția pe distanțe lungi într-un fenomen turistic național, a primit recunoaștere oficială din partea autorităților. Printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, acest traseu a fost inclus în categoria traseelor pedestre de interes național destinate activităților recreative.

De la o idee îndrăzneață la un reper național: Via Transilvanica, recunoscută oficial

Decizia consolidează statutul câștigat în ultimii ani de traseul dezvoltat de Asociația Tășuleasa Social, devenit un reper pentru turismul activ și cultural din România.

Cunoscut și sub denumirea de „Camino de Santiago al României”, drumul străbate țara de la nord la sud-vest, traversând unele dintre cele mai pitorești zone ale Transilvaniei și Banatului.

Peste 1.600 de kilometri prin inima României

Potrivit ordinului semnat de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, traseul principal pornește de la Putna și se încheie la Drobeta-Turnu Severin. Acestuia i se adaugă o ramificație care conectează localitatea Viscri de municipiul Brașov.

Polonezii revin pe litoralul românesc, cu zboruri directe. Mii de turiști, așteptați în sezonul 2026

Cum a gestionat Ceaușescu criza de după masacrul de la Munchen, când prietenii lui au provocat 18 morți

Lungimea totală a traseului depășește 1.631 de kilometri, ceea ce îl transformă în cea mai extinsă rută de drumeție de lungă distanță din România. Parcursul poate fi străbătut pe jos, cu bicicleta sau călare și oferă o experiență care combină natura, patrimoniul cultural și diversitatea comunităților locale.

Via Transilvanica. Sursa foto: Facebook

Via Transilvanica: Zece județe și șapte regiuni istorice

Via Transilvanica traversează zece județe – Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți – conectând 107 localități și unități administrativ-teritoriale.

Traseul este împărțit în șapte zone cu identitate culturală distinctă: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana. De-a lungul drumului, călătorii descoperă sate tradiționale, orașe cu patrimoniu istoric, păduri, zone montane și peisaje reprezentative pentru diferite regiuni ale țării.

O galerie de artă în aer liber

Unul dintre elementele care au contribuit la notorietatea Via Transilvanica este sistemul de semnalizare. Pe traseu sunt amplasate borne kilometrice din andezit, realizate individual de artiști din România și din străinătate.

Fiecare piesă este unică, iar împreună acestea formează un amplu proiect artistic integrat în peisaj, considerat de inițiatori una dintre cele mai lungi galerii de artă în aer liber din lume.