Vestigiile din groapa de gunoi

Vestigiile din groapa de gunoi

Un mormânt vechi de peste trei milenii şi o aşezare din Epoca Bronzului au fost descoperite, din întâmplare, într-o groapă de gunoi de lângă Gara de Sud a Timişoarei.

Un pescar, care a pornit săptămâna trecută să caute râme la groapa de gunoi clandestină, săpată cu buldozere, a dat peste urmele unei aşezări ce datează dinainte de Hristos. Omul a anunţat în mare grabă Muzeul Banatului, iar arheologii descinşi în zonă şi-au dat seama că au în faţă vestigii extrem de preţioase: un mormânt de incineraţ ie vechi de 3.200 de ani, amfore, vase-sac, dar şi urmele unei complexe aşezări din Epoca Bronzului şi fragmente de ceramică medievală.

„Ce este interesant la mormântul descoperit e lipsa urmelor umane de incineraţie (oseminte - n.r.), ceea ce ne face să credem că e vorba de mormântul cuiva care a murit în altă parte, iar comunitatea i-a asigurat un spaţiu sacru în necropola aşezării“, explică arheologul Alexandru Szentmiklosi. Descoperire importantă „Obiectele găsite au o calitate foarte bună, ajutându-ne să putem întregi imaginea societăţii din Epoca Bronzului. Descoperim resturile unei lumi ce a fost îngropată de cea actuală“, adaugă Dan Ciobotaru, directorul Muzeului Banatului. „Timişorenii“ care ocupau aşezarea cunoşteau foarte bine prelucrarea minereului de fier şi se hrăneau cu peşti sau păsări de apă vânate. Din moment ce zona în care s-au făcut descoperirile se află pe lista monumentelor arheologice, muzeul a facut o plângere la poliţie pentru a descoperi cine a băgat buldozerele acolo.

„Gropile de gunoi prezintă urmele unei activităţi mecanice de decapare, cu lama, la adâncimea de 50 de cm“, explică Szentmiklosi. Acesta a subliniat că arheologii au probleme serioase în a lămuri administraţia locală, cea care dă autorizaţie de construcţie, că este nevoie de supravegherea şi descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor pe care se desfăşoară lucrări de construcţie.   „Deşi acestea sunt obligatorii prin lege, din rea-voinţă sau din prostie, se dau avize fără să se ţină cont“, reclamă Szentmiklosi. Peste 90% dintre lucrările de investiţii din Timişoara nu au în vedere salvarea istorică a zonelor. „Din 1990 încoace au fost distruse semnificativ de multe vestigii istorice extrem de importante, şi acest lucru se întâmplă într-un judeţ unde zestrea istorică şi arheologică este întradevă r foarte mare“, atenţionează arheologul Florin Draşovean, membru în Comisia Naţională de Arheologie. Situri distruse de buldozer Investiţii ca Metro I, Flextronic, Coca-Cola sunt câteva exemple aşezate peste situri vechi de 5.000 de ani. Abia anul trecut, spune directorul Muzeului Banatului, s-au făcut câteva descărcări de sarcină arheologică mai serioase: în jurul Castelului Huniazilor, pe tronsonul liniilor de tramvai din centrul oraşului şi în zona industrială Freidorf.

Ne puteți urmări și pe Google News