Tinerii angajați ar putea primi 600 de lei lunar pentru chirie și reduceri de 50% la transport

Tinerii angajați ar putea primi 600 de lei lunar pentru chirie și reduceri de 50% la transportTineri cu bani. Sursă fpto: magnific.com

Tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au salarii nete de cel mult 4.000 de lei pe lună, ar putea beneficia de ajutoare financiare pentru plata chiriei și de reduceri la transportul public și feroviar. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de lege depus miercuri, 28 octombrie, la Senat, care urmărește să reducă o parte dintre cheltuielile suportate de persoanele aflate la începutul carierei profesionale.

Sprijinul pentru locuire ar putea ajunge la 600 de lei lunar, în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată, în timp ce abonamentele eligibile pentru transport ar putea beneficia de o reducere de 50%. Cele două facilități ar putea fi acordate separat sau împreună, pentru o perioadă cumulată de maximum 36 de luni.

Inițiativa propune completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Potrivit inițiatorilor, costurile ridicate ale locuirii și deplasării la serviciu reprezintă obstacole importante pentru tinerii care își caută un loc de muncă sau încearcă să se stabilească într-un oraș cu mai multe oportunități profesionale.

Câți bani ar putea primi tinerii pentru plata chiriei

Proiectul stabilește trei plafoane lunare pentru subvenționarea chiriei, în funcție de localitatea în care se află locuința:

  • 600 de lei pe lună pentru locuințele din București și Cluj-Napoca;
  • 500 de lei pe lună pentru locuințele din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
  • 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități din România.

Pentru a primi acest sprijin, tinerii solicitanți ar trebui să îndeplinească simultan mai multe condiții prevăzute în proiect.

În primul rând, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani împliniți și să desfășoare o activitate profesională în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unei forme asimilate, cu normă întreagă.

Venitul salarial net lunar nu trebuie să depășească 4.000 de lei, calculat pentru un program complet de lucru de opt ore pe zi.

De asemenea, tânărul trebuie să fie solicitant, titular sau cotitular al unui contract de închiriere înregistrat la organele fiscale competente. Contractul trebuie să fie încheiat pentru o perioadă de cel puțin șase luni, iar locuința trebuie să fie situată în România, unde beneficiarul are domiciliul sau reședința.

tineri

Tineri. Sursa foto: AI

O altă condiție este ca solicitantul să nu dețină o locuință în proprietate. Totodată, acesta nu trebuie să ocupe o locuință socială, de necesitate, de serviciu sau o locuință pentru tineri destinată închirierii, construită prin programele Agenției Naționale pentru Locuințe.

Proprietarul locuinței închiriate nu poate fi soțul, soția, o rudă sau o rudă prin alianță până la gradul al IV-lea inclusiv.

În plus, solicitantul nu trebuie să beneficieze, pentru aceeași locuință și aceeași perioadă, de o altă formă de sprijin acordată de stat sau de autoritățile locale pentru acoperirea cheltuielilor de locuire.

Reducere de 50% pentru transportul public și trenurile de navetă

Pe lângă ajutorul pentru chirie, inițiativa legislativă prevede o reducere de 50% a costului abonamentelor nominale pentru transportul public local, metropolitan și integrat.

Facilitatea ar urma să fie disponibilă și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă, la clasa a doua.

Reducerea ar putea acoperi inclusiv abonamentele integrate care permit utilizarea transportului de suprafață și a metroului, în localitățile în care sunt disponibile asemenea titluri de călătorie.

Pentru a beneficia de această facilitate, tinerii ar trebui să îndeplinească mai multe criterii cumulative. Aceștia trebuie să aibă între 18 și 29 de ani, să aibă domiciliul sau reședința în România și să desfășoare o activitate profesională în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unei forme asimilate, cu normă întreagă.

Venitul salarial net lunar trebuie să fie de cel mult 4.000 de lei. Totodată, beneficiarul nu trebuie să primească o altă formă de sprijin public pentru aceeași perioadă, rută sau cheltuială de transport.

Astfel, proiectul urmărește să reducă atât costurile deplasării zilnice la serviciu, cât și cheltuielile pe care tinerii le suportă atunci când locuiesc departe de locul de muncă.

Studenții care lucrează part-time ar putea primi ajutoarele

Propunerea legislativă include și o excepție pentru tinerii care lucrează cu timp parțial, dar urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.

Aceștia ar putea beneficia de sprijinul pentru chirie și transport chiar dacă nu au un contract de muncă cu normă întreagă, cu condiția să respecte celelalte criterii de eligibilitate.

În cazul lor, plafonul venitului salarial net ar urma să fie ajustat proporțional cu timpul de lucru.

De exemplu, pentru un contract de muncă de patru ore pe zi, limita venitului eligibil ar fi de 2.000 de lei net lunar, adică jumătate din plafonul stabilit pentru un program complet de lucru.

Prin această prevedere, inițiatorii urmăresc să includă în program și tinerii care își continuă studiile în paralel cu activitatea profesională.

Ajutoarele ar putea fi acordate timp de maximum trei ani pentur tinerii angajați

Conform proiectului, sprijinul pentru chirie și cel pentru transport ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni. Limita s-ar aplica indiferent dacă beneficiarul primește ajutorul fără întrerupere sau dacă există perioade în care nu mai îndeplinește condițiile necesare.

În cazul unui tânăr eligibil care închiriază o locuință în București sau Cluj-Napoca, subvenția pentru chirie ar putea ajunge la 21.600 de lei în trei ani, dacă este acordată lunar la valoarea maximă de 600 de lei.

Pentru locuințele din orașele în care plafonul este de 500 de lei pe lună, suma cumulată ar putea ajunge la 18.000 de lei în 36 de luni.

În celelalte localități, unde sprijinul propus este de 400 de lei lunar, beneficiarul ar putea primi maximum 14.400 de lei pe parcursul aceleiași perioade.

Aceste valori reprezintă plafoane teoretice pentru ajutorul de chirie și nu includ eventualele economii rezultate din reducerea costurilor de transport.

Cât ar putea costa programul pentru bugetul de stat

Expunerea de motive a proiectului conține estimări privind impactul financiar al măsurilor propuse.

Calculele pornesc de la o populație de referință de 837.451 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, care include persoane cu contract individual de muncă și șomeri înregistrați conform definiției BIM. Inițiatorii estimează că 19,2% dintre aceștia locuiesc cu chirie.

În funcție de criteriile de eligibilitate și de numărul persoanelor care ar solicita ajutorul, estimările indică între 32.158 și 64.316 potențiali beneficiari ai subvenției pentru locuire. Scenariul intermediar ia în calcul 48.237 de persoane.

Pentru scenariul restrâns, documentul estimează un cost anual de aproximativ 231,5 milioane de lei, calculat folosind un sprijin lunar de 600 de lei pentru fiecare beneficiar.

Tineri

Tineri. Sursă foto: Freepik

În ceea ce privește transportul public local și metropolitan, cheltuielile bugetare anuale sunt estimate între aproximativ 170,6 milioane și 682,5 milioane de lei, în funcție de numărul beneficiarilor.

Pentru transportul feroviar de navetă sunt prezentate scenarii distincte, cu un impact financiar estimat între 18 milioane și 450 de milioane de lei pe an.

Aceste valori sunt estimări incluse în documentația proiectului și pot varia în funcție de numărul persoanelor eligibile și de modul în care vor fi aplicate măsurile.

Când ar putea intra în vigoare ajutoarele pentru tinerii angajați

Deocamdată, sprijinul pentru chirie și reducerile la transport sunt doar propuneri legislative. Depunerea proiectului la Senat nu înseamnă că beneficiile pot fi solicitate în prezent.

Pentru ca măsurile să devină aplicabile, inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie adoptată, promulgată și să intre în vigoare.

Dacă proiectul va deveni lege, Guvernul ar urma să aibă la dispoziție șase luni pentru aprobarea normelor metodologice. Acestea vor stabili procedurile de verificare a eligibilității, documentele necesare și modalitatea de decontare a sumelor.

Normele ar urma să fie elaborate la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Finanțarea programului ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat. Până la adoptarea proiectului și stabilirea procedurilor de aplicare, tinerii nu pot beneficia de noile ajutoare în baza acestei inițiative.