Criză de vaccinare în România, în rândul copiilor. Sursa foto: arhivă EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
În România, vaccinarea copiilor nu este obligatorie prin lege, însă vaccinurile incluse în Calendarul Național de Vaccinare sunt recomandate de autoritățile sanitare și sunt oferite gratuit în cadrul programului național.
În 2026, schema începe din primele zile de viață și continuă până la adolescență, cu imunizări împotriva hepatitei B, tuberculozei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B, pneumococului și rujeolei, oreionului și rubeolei.
Pentru părinți este importantă diferența dintre vaccinurile din calendarul național, care sunt asigurate gratuit prin programul de vaccinare, și vaccinurile suplimentare, recomandate în funcție de vârsta copilului, sezon, factori de risc și recomandarea medicului. Unele dintre acestea pot fi compensate pentru anumite categorii, în timp ce altele sunt suportate de familie.
Schema națională de vaccinare în 2026
Calendarul național stabilește vârstele la care sunt administrate principalele vaccinuri. Conform datelor publicate de Ministerul Sănătății și INSP, schema este următoarea:
Tabel vaccin / sursa foto: arhiva EVZ
Datele INSP publicate în 2026 confirmă utilizarea vaccinurilor hexavalente, pneumococice și ROR la vârstele prevăzute în calendarul național.
Ce vaccinuri primește bebelușul imediat după naștere
Primul vaccin din schema națională este cel împotriva hepatitei B și se administrează, în mod normal, în primele 24 de ore de viață.
Urmează vaccinul BCG, destinat prevenirii tuberculozei, administrat în maternitate în intervalul 2-7 zile de la naștere.
Există o situație particulară pentru copiii născuți din mame cu AgHBs pozitiv. În funcție de disponibilitatea vaccinului și de situația medicală, schema poate fi diferită și trebuie stabilită de personalul medical.
Ce conține vaccinul hexavalent
La 2, 4 și 11 luni, copilul primește vaccinul hexavalent, care asigură protecție împotriva mai multor boli:
- difterie;
- tetanos;
- tuse convulsivă;
- poliomielită;
- infecții cu Haemophilus influenzae tip B;
- hepatită B.
În aceeași perioadă este administrat și vaccinul pneumococic conjugat. Acesta este inclus în schema națională și urmărește prevenirea unor infecții pneumococice care pot provoca forme severe de boală.
Vaccinul ROR și rapelul din copilărie
La vârsta de 12 luni este administrat vaccinul ROR, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. O nouă doză este prevăzută la 5 ani.
Vaccinarea împotriva rujeolei are o importanță deosebită deoarece boala poate produce complicații serioase, iar protecția individuală contribuie și la reducerea transmiterii în comunitate.
Ce vaccinuri sunt opționale
Pe lângă schema națională, medicii pot recomanda vaccinuri suplimentare, în funcție de vârsta copilului și de riscurile individuale.
Printre cele mai cunoscute se află:
- Vaccinul împotriva rotavirusului – este administrat oral și este destinat prevenirii gastroenteritelor provocate de rotavirus. Infecția poate fi deosebit de problematică la sugari deoarece vărsăturile și diareea pot duce la deshidratare. Vaccinarea trebuie începută și finalizată în intervalele de vârstă prevăzute pentru produsul utilizat.
- Vaccinul meningococic – poate fi recomandat pentru protecția împotriva bolii meningococice, o infecție rară, dar care poate evolua rapid și sever.
- Vaccinul antigripal – este recomandat sezonier pentru copii, în special pentru cei aflați în categorii de risc. Vaccinarea antigripală face parte din recomandările de prevenție pentru sezonul rece.
- Vaccinul împotriva varicelei – protejează împotriva varicelei și este inclus în programele naționale de vaccinare ale unor state europene, însă nu face parte din schema națională de rutină a României.
- Vaccinul împotriva hepatitei A – poate fi recomandat copiilor în funcție de vârstă și de riscul individual sau epidemiologic.
Vaccinul HPV, o situație aparte
Vaccinarea împotriva HPV nu face parte din schema administrată sugarilor, însă devine relevantă în adolescență.
În România, accesul la vaccinarea anti-HPV a fost extins în 2025, astfel încât vaccinul este disponibil gratuit pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani, în condițiile programului național.
Sursa foto: ziuaconstanta.ro
Portalul european de informare privind vaccinarea precizează că vaccinarea împotriva HPV este recomandată, în general, înainte de expunerea la virus și este administrată în mod curent copiilor și adolescenților, în funcție de programul național al fiecărei țări.
Sunt vaccinurile „obligatorii” sau doar recomandate?
Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii.
În România, vaccinarea copiilor nu este obligatorie printr-o lege care să impună părinților administrarea tuturor vaccinurilor din calendar. Ministerul Sănătății a precizat în documente oficiale că vaccinarea nu este obligatorie, iar campaniile naționale urmăresc creșterea accesului și a acoperirii vaccinale.
În schimb, vaccinurile din Calendarul Național de Vaccinare reprezintă schema standard recomandată de autoritățile sanitare și sunt asigurate gratuit prin programul național.
În cazul unor situații epidemiologice speciale, autoritățile pot lua măsuri suplimentare pentru limitarea transmiterii unei boli infecțioase.
Ce se întâmplă dacă un copil ratează o doză
O doză administrată cu întârziere nu înseamnă automat că schema trebuie reluată de la început.
Portalul european de informare privind vaccinarea arată că vaccinările ratate pot fi recuperate, iar schema de recuperare trebuie stabilită în funcție de vaccin, vârsta copilului și dozele administrate anterior. Carnetul de vaccinări este documentul de bază pentru verificarea istoricului.
Părinții care au întrebări despre o doză omisă ar trebui să discute cu medicul de familie sau cu pediatrul înainte de administrarea următoarei doze.
De ce este importantă diferența dintre schema națională și vaccinurile suplimentare
Schema națională oferă protecție împotriva unor boli pentru care vaccinarea pediatrică este considerată esențială. Vaccinurile suplimentare permit extinderea protecției către alte infecții, însă recomandarea lor poate varia în funcție de vârsta copilului, antecedentele medicale, sezon și riscul de expunere.
Nu toate vaccinurile suplimentare sunt gratuite pentru toți copiii. În sistemul de asigurări de sănătate există categorii pentru care anumite vaccinuri pot fi compensate, în funcție de criteriile stabilite prin legislație și protocoalele medicale.
Recomandările noastre
