Dana Gârbovan , președinta UNJR îl contrazice pe ministrul Justiției Tudorel Toader, susținând că acesta a mințit opinia publică cu un comunicat postat acum câteva zile pe contul său de solciaizare. ”Ministrul justiţiei Tudorel Toader a dezinformat opinia publică când a anunţat pe Facebook, pe dată de 15 iulie 2017, că “instanţa de judecată a respins acţiunea formulată de către UNJR/Uniunea Naţională a Judecătorilor din România/, având că obiect anularea HG referitoare la arhivă SIPA””, scrie Dana Gârbovan.

”Ceea ce prima instanţa a respins este o cerere de suspendare a executării HG 410/2017, şi nicidecum “anularea HG”, care este cu totul alt tip de acţiune. Ne îndoim că, la calibrul de profesor universitar, ministrul justititiei Tudorel Toader nu ştie diferenţa dintre suspendarea executării unui act şi anularea unui act.

După ce prima instanţa îşi va motiva hotărârea, UNJR o va atacă cu recurs. În paralel, UNJR va iniţia şi acţiunea de anulare a HG 410/2017.

Mai mult, în acelaşi mesaj postat pe Facebook, ministrul justiţiei Tudorel Toader a susţinut că “din 19 iunie, Ministerul Justiţiei aşteaptă, de la CSM şi asociaţiile profesionale, propuneri pentru desemnarea unui magistrat în Comisia de inventariere a fondului arhivistic SIPA”.

Această este o altă manipulare a ministrului justiţiei Tudorel Toader, deoarece ceea ce acesta “aşteaptă” nu are cadru legal, dat fiind că HG-ul pe care l-a iniţiat nu prevede în componentă comisiei de reinventariere a arhivei SIPA nici un magistrat, ci doar reprezentanţi din cadrul puterii executive (art.2 alin.1 din Hotărâre). Acesta este şi unul din motivele pentru care UNJR a contestat în instanţa HG 410/2017.

Ministrul justiţiei Tudorel Toader nu este la primul “joc” manipulativ unde prezintă jumătăţi de adevăruri, cu scopul de a induce în eroare opinia publică cu privire la acţiunile pe care le face cu privire la arhivă SIPA.

Când a promovat acest HG, ministrul justiţiei Tudorel Toader a susţinut public că doreşte “desecretizarea” arhivei SIPA.

UNJR a atras atenţia că prin modul cum a fost conceput HG-ul 410/2017 nu se va “desecretiza” arhivă SIPA, ci se va deschide o nouă etapă a suspiciunilor privind modul de gestionare a acestei arhive, care se va adaugă celor deja existente şi nesoluţionate de ani de zile.

Astfel, competenţă comisiei de reinventariere este ambiguă, nu se înţelege cine va distruge documentele (comisia doar propune), cine va sesiza organele de urmărire penală (comisia este organism consultativ, nu de control, conducere sau ordine şi siguranţă publică, aşa cum prevede art.61 din C.pr.penală, invocat în HG), nu este prevăzută vreo cale că persoane vizate să poată contesta veridicitatea informaţiilor existente în arhivă etc.

Mai mult, deşi a promis că va acţiona transparent, când a venit momentul să facă dovadă transparenţei, ministrul justiţiei Tudorel Toader a afirmat că lista cu membrii comisiei de re-inventariere a arhivei SIPA, precum şi ordinele de numire şi regulamentul de funcţionare al comisiei, sunt “secrete”.

Evident că ne întrebăm cam cât de transparent poate fi un proces de “desecretizare” a unei arhive secrete făcută de o comisie care e “secretă”.

O altă dezinformare a ministrului justiţiei Tudorel Toader a fost făcută inclusiv în şedinţa de guvern când s-a adoptat HG 410/2017, acesta susţinând că are toate avizele pentru acest act, ulterior prezentând public un punct de vedere a unei comisii din cadrul CSM că fiind un aviz dat de această autoritate, pentru că ulterior, pe parcursul procesului, să susţină că avizul nu este necesar.

De asemenea, ministrul justiţiei Tudorel Toader nu şi-a respectat propriile promisiuni, acesta nefăcând publice, aşa cum ne-a asigurat că o va face, toate rapoartele, ordinele, procesele verbale şi orice alte înscrisuri cu privire la arhivă SIPA.

Poziţia UNJR a fost că, înainte de a se intră din nou în această arhivă, trebuie să aflăm ce s-a întâmplat în toţi aceşti ani cu această arhivă, în condiţiile în care, începând cu 2006, declaraţiile oficialilor ce au avut legătură cu această arhivă abundă în dezinformări.

Dacă această arhivă a fost cauza de şantaj pentru magistraţi, lucru arătat inclusiv de Comisia Europeană, înseamnă că prin soluţia oferită de ministrul Tudorel Toader ajungem tocmai că această arhivă să redevină potenţială armă în mâna politicienilor care au control asupra persoanelor ce vor inventaria, din nou, această arhivă.

Din 2007, de la înfiinţare, UNJR mereu a solicitat rezolvarea arhivei SIPA, astfel încât această pată neagră a justiţiei să fie în sfârşit clarificată.

Modul de acţiune al ministrului justiţiei Tudorel Toader însă nu doar că nu va rezolva transparent problema arhivei ŞIPA şi nu o va “desecretiza”, ci va adânci suspiciunile şi neîncrederea cu privire la conţinutul acestei arhive şi la modul în care acest conţinut este folosit de către politicieni.

Pe dată de 12 iunie 2017 UNJR a arătat într-un comunicat că, “la modul cum este concepută această Hotărâre de Guvern, iniţiată de ministrul justiţiei Tudorel Toader şi adoptată de Guvernul Grindeanu, magistraţii şi opinia publică nu doar că nu vor află informatorii SIPA din rândul magistraţilor, dar se vor naşte noi suspiciuni că liderii actualei majorităţi parlamentare doresc folosirea arhivei SIPA în interese personale“.

În spaţiul public s-au exprimat tot mai multe îngrijorări cu privire la faptul că reprezentaţi ai puterii actuale doresc să între în posesia informaţiilor din arhivă SIPA în scopul arătat de UNJR. Relevanţă în acest sens este chiar declaraţia preşedintelui PSD Liviu Dragnea din dată de 22 mai 2017, care a spus:

 

“Dacă sunt unele informaţii care poate nu ar trebui să fie făcute publice, care ţin de viaţă privată, informaţii care ar putea să ne ajute să înţelegem dacă în anii trecuţi, poate acum nu mai e cazul, dar cine ştie, informaţiile de acolo au influenţat anumite decizii ale unor instanţe, trebuie să ajungem la aceste informaţii“.

Modul în care ministrul justiţiei Tudorel Toader a conceput HG 410/2017 a creat cadrul pentru că reprezentanţi ai puterii executive să “ajungă la aceste informaţii” din arhivă SIPA.

Comisia care activează acum în arhivă SIPA are o competenţă insuficient clarificată şi lipsesc criteriile certe de selecţie a informaţiilor sau de distrugere a lor – când, cum, de către cine -, fapt ce lasă deschisă poartă abuzurilor şi a lipsei de responsabilitate.

UNJR a pledat pentru lămurirea arhivei SIPA încă din 2007. Faptul că în această perioada sunt reprezentanţi ai puterii executive în arhivă SIPA şi a căror nume nici măcar nu-l ştim, ar trebui să preocupe în primul rând cetăţenii.

Dacă e un lucru admis public că există suspiciuni serioase că informaţii din arhivă SIPA au fost folosite în scopuri personale, ce nu au legătură cu interesele justiţiei şi ale cetăţenilor, prin HG-ul iniţiat de ministrul justiţiei Tudorel Toader aceste suspiciuni vor continuă, dat fiind că întreagă procedura este lipsită de transparenţă, iar din comisia de reinventariere nu face parte nici un magistrat, ci doar persoane aflate sub control politic.

Iar pentru cine nu e încă convins că întreagă retorică privind “desecretizarea” arhivei SIPA a fost doar o mare manipulare publică, îi invităm să citească Hotărârea de Guvern 410/2017 pentru a descoperi singuri dacă există vreo referinţă la “desecretizarea” arhivei ori la deconspirarea magistraţilor care erau colaboratori ai SIPA:

https://lege5.ro/Gratuit/ge3dgmrtgy4q/hotărârea-nr-410-2017-privind-unele-măsuri-referitoare-la-arhivă-fostei-direcţii-generale-de-protecţie-şi-anticorupţie”, scrie Dana Gârbovan.