Intră în monahism la vârsta de 20 de ani, iar după doi ani pleacă la Athos, stabilindu-se la schitul românesc Lacu, unde petrece 15 ani. Merge apoi la Esfigmen, una din cele mai mari mănăstiri din Sfântul Munte, unde stă patru ani și este hirotonit diacon. În 1860, se întoarce în Moldova și viețuiește în mănăstirile de lângă Iași. În 1865, merge la mănăstirea Valaam, pe lacul Ladoga, în Carelia, unde trăiește încă 17 ani și este uns preot. Peste tot a dus o viață aspră, după rânduiala athonită. Trece la cele veșnice pe 10 ianuarie 1882 și este canonizat în Muntele Athos în 1906. Cuviosul Antipa este singurul călugăr athonit român trecut în rândul sfinților.

Te-ar putea interesa și: