Pârtiile permanente de pe gheţarii din Alpi, Scandinavia sau Caucaz pot oferi senzaţii hibernale chiar şi în cele mai călduroase luni din an, iulie şi august.

Când majoritatea europenilor se înghesuie pe plaje, iau cu asalt terasele umbrite şi consumă cantităţi-record de băuturi reci şi îngheţată, unii îşi scot din debara combinezoanele, clăparii, beţele şi schiurile.

Revista „Capital” prezintă o serie de staţiuni accesibile pentru românii care preferă să se bucure de schiuri şi vara. Cele mai apropiate locuri în care se poate schia în iulie şi august sunt cele şase pârtii (cvasi) permanente din Austria: Dachstein, Kitzsteinhorn - Kaprun, Hintertux, Molltal şi Stubai. Celebrul centru de schi din Solden nu mai este deschis vara din cauza calităţii slabe a zăpezii.

Şi în Italia sunt cel puţin patru locuri în care pot fi practicate sporturi de iarnă în plin sezon estival: Marmolada, Stelvio, Passo Tonale şi Val Senales. Elveţia se mândreşte cu pârtiile din Saas-Fee şi Zermatt, iar în Franţa se schiază din primăvară până în toamnă la Les Deux Alpes şi Tignes.

Din Rusia în Chile Zone de schi practicabile sunt şi în Norvegia, la Galdhopiggen , Stryn şi Folgefonn.

Mai greu accesibil este muntele Elbrus, din Caucaz - excursia presupune viză pentru Rusia, zbor cu escală la Moscova. Valea Baksan este zona cea mai dezvoltată din punct de vedere turistic, iar schiorii pot ajunge până la 5.100 de metri altitudine, unde este zăpadă indiferent de cât de călduroasă este vara.

Pentru cei cu mai multă dare de mână, tot emisfera nordică oferă schi de vară în Canada (Blackcomb) şi Statele Unite (Timberline). Iar pentru cei care vor o iarnă adevărată, o vacanţă în emisfera sudică, în zona andină din Argentina sau Chile poate echivala cu o adevărată călătorie în timp, având în vedere că regiunea se afă în plin anotimp hibernal.

Zăpadă schimbătoare

Cei care schiază vara trebuie să ştie că pârtiile se deschid foarte devreme, în general, de la 7.00 dimineaţa şi se închid la câteva ore după prânz. Dimineaţa, zăpada este în general îngheţată, spre prânz, starea ei începe să se apropie de cea obişnuită, iar la apariţia soarelui, devine apoasă.

Dacă este o perioadă cu precipitaţii, de la o anumită altitudine în sus – respectiv 2.500-2.700 de metri, ploile se transformă în ninsori şi stratul proaspăt de zăpadă poate crea condiţii similare celor hibernale.

Preţurile pentru ski-passuri, cel puţin pentru staţiunile din Alpi, sunt aproximativ similare cu cele din timpul iernii, adică 20-40 de euro/zi, în timp ce cazarea poate fi mai ieftină decât în sezonul rece.

Un alt lucru care trebuie luat în calcul acela, înainte de a planifica o excursie la schi în emisfera nordică, e bine ca turiştii să se informeze asupra stării zăpezii din zonă şi asupra prognozei meteo.

Un strat prea subţire de nea poate dispărea subit după câteva zile caniculare. Nu rare sunt cazurile când sezonul de schi estival s-a încheiat, în unele staţiuni din Alpi, în iulie/august, deşi trebuia să dureze până în octombrienoiembrie.