Un verdict așteptat de 20 de ani: Serbia nu a comis genocid în Croația

Serbia nu a comis un genocid împotriva croaţilor la începutul anilor 1990, în timpul războiului ce a condus la destrămarea Iugoslaviei, a decis astăzi Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), relatează AFP.

"Croaţia nu a reuşit să-şi dovedească acuzaţiile conform cărora a fost comis un genocid" între anii 1991 şi 1995, a declarat preşedinte CIJ, judecătorul Peter Tomka, în cadrul unei audieri publice la Haga, unde îşi are sediul Curtea.

În iulie 1999, Croaţia s-a adresat CIJ acuzând Republica Federală Iugoslavia - a cărei succesoare de drept este în prezent Serbia - de încălcare a Convenţiei pentru Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid. În pofida obiecţiilor Serbiei cu privire la jurisdicţia şi admisibilitatea cazului, prezentate în anul 2002, şase ani mai târziu Curtea a decis că are competenţă în judecarea acestui dosar, audierile publice desfăşurându-se apoi în anul 2014, între 3 martie şi 1 aprilie.

Croaţia a acuzat Serbia de “epurare etnică” în rândul populaţiei croate din regiunea Krajina. Potrivit autorităţilor de la Zagreb, acţiunile conduse de armata sârbă împotriva croaţilor s-au soldat cu circa 20.000 de morţi, 55.000 de răniţi şi peste 3.000 de dispăruţi, numai în oraşul Vukovar înregistrându-se 1.700 de morţi şi peste 4.000 de răniţi, mai scrie AFP, preluată de Agerpres.

Adevărul despre Covid-19. Scenariu exploziv cu FBI în prim-plan

Banii în numerar, un pericol. Greșelile pe care le fac românii

În plângerea înaintată de Croaţia se mai menţionează că au fost distruse atunci 10% din locuinţele din respectiva zonă, 590 de sate şi oraşe au suferit pagube materiale, la fel cum s-a întâmplat şi cu 1.821 de monumente culturale, 323 de obiective istorice şi 450 de biserici catolice croate. Drept urmare, autorităţile de la Zagreb solicită despăgubiri din partea Belgradului, susţinând de asemenea că minele antipersonal şi antitanc amplasate de forţele sârbe au făcut inutilizabile circa 300.000 de hectare de teren, fapt care ar fi diminuat cu 25% potenţialul economic al Croaţiei.

Dar şi Serbia cere la rândul ei despăgubiri, acuzând Croaţia că ar fi încălcat convenţia menţionată prin acţiunile comise împotriva sârbilor în timpul operaţiunii “Furtuna”, condusă de trupele croate în anul 1995, tot pe teritoriul provinciei Krajina. De asemenea, guvernul de la Belgrad susţine că nu au fost pedepsiţi croaţii care au comis acte de genocid împotriva sârbilor şi altor grupuri etnice şi acuză Croaţia de incitare şi complicitate la genocid.