Phenianul şi Seulul nu au semnat niciun acord de pace, deci poarta pentru un conflict militar este mereu deschisă.

În lipsa unui accord de pace, incidentele nu au lipsit din 1953 până acum, dar nici unul nu a fost de proporţiile celui de astăzi. De obicei zona cea mai supravegheată şi emblematică pentru criza permanentă dintre cele două Corei era zona demilitarizată aflată pe graniţa terestră dintre cele două ţări, faimoasa DMZ care în realitate este zona cea mai puternic inarmată din lume.

Dar lovitura nu a venit acolo, ci asupra unei mici insule de pe graniţa maritimă. Este o zonă în care şi în trecut au mai fost incidente şi manevre de hărţuire, între care manevre maritime militare executate de forţele nord-coreene, chiar înainte de atacul cu artilerie.

Focul de artilerie lansat de Coreea de Nord şi la care autorităţile de la Seul au răspuns imediat, inclusiv trimiţând avioane de vânătoare, vine la jumătate de an după ce o navă sud-coreană a fost scufundată în aceeaşi zonă, se pare din cauza unei torpile nord-coreene, lucru negat de Phenian. Atunci şi-au pierdut viaţa 46 de oameni.

O strategie complexă pentru aplanarea tensiunilor Atacul de astăzi alimentează o parte din opinia publică de la Seul care susţine că aşa-numita "sunshine policy" - "politica razelor de soare" - nu funcţionează. Este vorba despre o strategie de apropiere, inclusiv economică dintre cele două Corei, prin care se spera că vor fi atenuate tensiunile politice iar Phenianul ar renunta, într-un final, la armele nucleare.

Ambasadorul sud-coreean pentru chestiunea nucleară, Hwang Joonkook, vorbea, nu demult, de o strategie mai complexă. "Urmărim o abordare integrată în această chestiune, aplicăm presiuni sub forma sancţiunilor Consiliului de Securitate ONU, în colaborare cu alte ţări, şi în acelaşi timp facem eforturi diplomatice, împreună cu alte state ca să determinăm Coreea de Nord să revină al negocierile în formatul de 6. Mereu tinem uşa dialogului deschisă" a declarat, Hwang Joonkook. (FOTO: Soldaţii sud-coreeni păzesc linia de demarcaţie dintre cele două Corei)

Idee: Plan Marshall pentru Phenian De altfel, imediat după atacul Phenianului, un purtător de cuvânt al ministerului chinez de externe a declarat că este imperativ, în condiţiile actuale, să reînceapă negocierile, cât mai curând. China este un jucător extrem de important şi care pare a fi singurul cu o oarecare influenţă asupra Phenianului. Mulţi analişti sud-coreeni consideră că şi Statele Unite ar putea să determine o schimbare în atitudinea Phenianului printr-un fel de Plan Marshall.

"Administraţia Bush doar a vorbit dur, dar în practică nu a făcut nimic, administraţia Obama poate însă să aibă o atitudine mai flexibilă, de exemplu, asistenţa financiară pentru Coreea de Nord ar fi un stimulent foarte puternic, o versiune nord coreeană a Planului Marshall, cu condiţia ca Phenianul să ia măsuri care să arate bună credinţă" consideră Choi Kang, profesor la Institutul pentru Afaceri Externe şi Securitate Natională de la Seul.

Succesiunea nucleară Dar e puţin probabil ca Phenianul să facă acum gesturi de deschidere în condiţiile în care, este neclară chestiunea succesiunii la putere. Liderul nord-coreean Kim Jong-il se pare că este grav bolnav şi încearcă să pregătească terenul pentru fiul său mai mic.

Principala grijă a liderului nord-coreean este să asigure o tranziţie de putere care să nu clatine ultimul regim communist de tip stalinist din lume, iar potrivit analiştilor sud-coreeni, atacul de astăzi şi anunţul de săptămâna trecută potrivit căruia Phenianul deţine o nouă fabrică de îmbogăţire a uraniului pentru bombe nucleare, sunt manevre care au ca scop să ţină departe orice intervenţie străină, în această perioadă de fragilitate şi tranziţie pentru puterea de la Phenian.