Un antreprenor controversat, acuzat că „a fentat” bugetul statului

Un antreprenor controversat, acuzat că „a fentat” bugetul statului Bani. Sursa foto: Pixabay

Horea Vușcan, un antreprenor controversat din Oradea, cunoscut pentru înființarea primei platforme de tranzacționare a monedei virtuale Bitcoin din România, a contestat o decizie a ANAF prin care i se impune plata unei sume de 3,2 milioane de lei, la care se adaugă penalizări de aproape 2,1 milioane de lei, în urma activităților de tranzacționare a criptomonedelor desfășurate între 2017 și 2018.

Horia Vușcan, partid care să desființeze ANAF

Afaceristul, cunoscut pentru activitatea sa intensă pe rețelele sociale, propune acum înființarea unui partid cu scopul de a „desființa ANAF”.

Acestuia i se impută suma de 3,2 milioane de lei și penalități în valoare de 2,1 milioane lei de către ANAF.

Curtea de Apel Oradea a respins cererea de suspendare a impunerii

Recent, Curtea de Apel Oradea a respins cererea de suspendare a deciziei de impunere din 26 aprilie 2024, emisă de Direcția Regională a Finanțelor Publice (DRFP) Cluj-Napoca.

„Organul fiscal a reținut că persoana fizică verificată a efectuat prin conturile bancare atât operațiuni de achiziții de monede virtuale, cât și operațiuni de vânzări de monede virtuale, atât în perioada verificată, cât și anterior.

În acest sens, organul fiscal a constatat că dl Vușcan Horea Tudor a manifestat un comportament investițional raportat la piața criptomonedelor, iar prin numărul ridicat de tranzacții constând în operațiuni de achiziție și vânzare a monedei Bitcoin a urmărit obținerea și marcarea unor câștiguri rezultate din aceste tranzacții.

Organul fiscal a constatat că încasările/câștigurile realizate din vânzarea de monedă electronică nu fac parte din categoria veniturilor neimpozabile, iar acesta nu este scutit de la plata impozitului pe venit. Coroborat cu faptul că moneda virtuală sau criptomoneda, respectiv Bitcoin, a fost convertită într-o monedă clasică (EUR) și transferată dintr-un portofel virtual de pe platformele de tranzacționare într-un cont bancar, organul fiscal a constatat că sumele obținute în anul 2017 și în 2018 reprezintă un venit brut realizat din tranzacționarea monedelor virtuale”, au declarat reprezentanții DRFP Cluj-Napoca.

Horea Vușcan, venituri nedeclarate de 19.526.319 lei în 2025

În urma verificărilor efectuate, s-a descoperit că Horea Vușcan, în vârstă de 43 de ani, a obținut un venit suplimentar nedeclarat la autoritățile fiscale, în valoare totală de 19.526.319 lei (aproximativ 3,9 milioane de euro la cursul din ianuarie 2025). Această sumă provine din vânzări repetate de criptomonedă Bitcoin, dintre care 2.957.868 de lei au fost încasări din vânzarea Bitcoin pe platforma de tranzacționare Payward Ltd, iar 16.568.451 de lei din vânzarea Bitcoin pe platforma Bitstamp Limited.

Conform datelor disponibile în baza de date ANAF referitoare la activitatea conturilor bancare ale persoanei fizice investigate, au fost identificate 90 de tranzacții bancare care reprezintă încasări din vânzarea de monede virtuale Bitcoin.

Horea Vușcan, monedele virtuale au fost donație

Omul de afaceri, care a fost candidat la Primăria Oradea în trecut, a declarat că monedele virtuale pe care le-a valorificat au fost obținute printr-un contract de donație, autentificat notarial în 2018. Conform acestui contract, el a primit de la o persoană fizică, în perioada octombrie 2013 – februarie 2014, un total de 500 de BTC (Bitcoin), echivalentul a 24.000 de lei.

Acesta a invocat o prevedere din Codul Fiscal care stipulează că sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur de investiții, primite cu titlu de moștenire sau donație sunt considerate venituri neimpozabile.

Vușcan: Nu există un regim fiscal potrivit actualului cadru juridic

A afirmat, conform deciziei Curții de Apel Oradea, că în momentul în care a primit monedele virtuale, a contactat mai multe autorități publice care ar fi putut clarifica regimul legal aplicabil acestor monede, inclusiv Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală de Legislație, Cod Fiscal și Reglementări Vamale.

„În răspunsul Ministerului Finanțelor Publice s-a precizat, expres şi neechivoc, că nu există un regim fiscal potrivit actualului cadru juridic. După crearea cadrului legal se va analiza necesitatea reglementării în plan fiscal a problematicii. Această reglementare în plan fiscal a venit abia în anul 2019, prin Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Horia Vușcan

Horia Vușcan / sursa foto: Instagram

Între anul 2014, când organul fiscal central, prin cea mai avizată direcție a sa, direcția Legislație, a comunicat că nu există un regim fiscal aplicabil monedelor virtuale şi până în anul 2019 nu a existat nicio intervenție a legiuitorului sau comunicare publică a organului fiscal prin care să se aducă la cunoștință, direct sau indirect, o modificare a îndrumării din anul 2014”, afirmă afaceristul care susține că există o încălcare a principiului certitudinii în impunere și a obligației de îndrumare.

Prejudiciul crește în lipsa măsurii de suspendare

Vușcan susține că, dacă ar fi fost informat încă din 2014 despre reglementarea acestor venituri, ar fi putut să monitorizeze și să înțeleagă obligațiile fiscale ce îi revin.

Având în vedere suma totală a creanței fiscale, care se ridică la 5.307.707 lei, dar mai ales valoarea creanței fiscale accesorii de 2.085.671 lei, care va continua să crească în absența unei măsuri de suspendare, prejudiciul devine unul semnificativ, potrivit declarațiilor lui Vușcan.

Milionarul avea posibilitatea să plătească în rate prejudiciul

Reprezentanții ANAF au informat că a fost inițiată procedura de executare silită și că Vușcan ar fi avut ocazia să depună o cerere pentru eșalonarea plății obligațiilor fiscale scadente, ceea ce i-ar fi permis să achite întreaga sumă în rate, reducând astfel impactul asupra bugetului, lucru care nu s-a întâmplat.

În plus, ANAF a menționat că, în ceea ce privește penalitățile aferente anului 2018, omul de afaceri ar fi putut solicita o reducere de 75% din suma datorată cu titlu de penalitate. Vușcan nu a continuat contestația împotriva ANAF la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, el a avut oportunitatea de a beneficia de o facilitate introdusă de Guvern în septembrie 2024, care permitea persoanelor fizice și juridice cu datorii la bugetul de stat să obțină anularea accesoriilor și majorărilor de întârziere, cu condiția achitării creanței principale.

ANAF, controale pentru verificarea veniturilor generate de tranzacționarea criptomonedelor

Începând cu anul 2021, ANAF a inițiat controale pentru a verifica veniturile generate din tranzacționarea criptomonedelor pe platforme descentralizate, cum ar fi Binance, KuCoin, Maiar, BitMart și FTX. Conform informațiilor furnizate de ANAF, între 2021 și 2023, românii au raportat venituri de 550 de milioane de dolari (echivalentul a 2,8 miliarde de lei) din „câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală”. În urma acestor controale, au fost descoperite peste 500 de milioane de lei care nu au fost declarate, fie parțial, fie în totalitate.

ANAF / Sursa foto: Dreamstime.com

În 2013, Horea Vușcan a fondat prima platformă online de tranzacționare Bitcoin din România, denumită BTC Xchange. Utilizatorii interesați își puteau crea un cont pentru a cumpăra sau vinde monede virtuale, precum și pentru a le utiliza în magazinele online care acceptau plăți în bitcoin. Afacerea a avut un impact semnificativ, înregistrând în primul an aproximativ 3.000 de conturi deschise și un volum de tranzacții de peste două milioane de dolari.

După un an de la lansare, în decembrie 2014, platforma a fost închisă din cauza unui conflict între CEO-ul Horea Vușcan și programatorul-șef Lucian Ivan. Acesta din urmă a părăsit compania luând cu el parolele și codurile sursă ale programelor, refuzând să le restituie și blocând serverele fostului angajator. Vușcan a depus o plângere penală, iar DIICOT Oradea a deschis un dosar în acest caz. Lucian Ivan a fost acuzat de acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcționării sistemelor informatice, fraudă informatică și alterarea integrității datelor.

Vușcan a cerut daune de 3 milioane de dolari de la DIICOT

Vușcan a depus o plângere penală, care a dus la deschiderea unui dosar trimis în judecată de DIICOT Oradea. Lucian Ivan a fost acuzat de acces neautorizat la un sistem informatic, perturbarea funcționării sistemelor informatice, fraudă informatică și modificarea integrității datelor informatice.

Procesul s-a încheiat pe 16 ianuarie 2025, când judecătorii au constatat că faptele de acces nelegal la un sistem informatic și perturbarea funcționării sistemelor informatice erau prescrise, dispunând achitarea pentru celelalte două acuzații.

Asociații firmei care a gestionat platforma, printre care și Horea Vușcan, au cerut daune în valoare de 3 milioane de dolari, însă instanța a respins aceste solicitări sau le-a lăsat nesoluționate.

Judecătorii l-au obligat pe fostul angajat să plătească 6,5 unități BTC unei persoane fizice, cu titlu de despăgubiri materiale, pentru că aceasta nu a mai avut acces la contul său de pe platformă din cauza închiderii acesteia, ceea ce a dus la pierderea criptomonedelor deținute. La valoarea actuală a Bitcoin, suma totală a despăgubirilor materiale se ridică la aproximativ 650.000 de dolari.

În prezent, Horea Vușcan este recunoscut ca un antreprenor de succes, având afaceri evaluate la milioane de euro, care se reflectă în posesiuni precum mașini de lux, un iaht personal și un avion privat.