Biserica "Sf. Gheorghe Nou" din Capitală a sărbătorit, pe 16 august, 298 de ani de la martiriul domnitorului Constantin Brâncoveanu, al cărui trup este adăpostit de locaşul de cult.
Câteva sute de credincioşi s-au adunat miercuri la Biserica "Sf. Gheorghe Nou" din Capitală, pentru a marca 298 de ani de la execuţia, la Istanbul, a lui Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a sfetinicului Ianache. Aceştia sunt sărbătoriţi de Biserica Ortodoxă Română sub numele de Sfinţii Mucenici Brâncoveni. Locaşul de cult de la "Kilometrul 0" adăposteşte mormântul fostului Domn al Ţării Româneşti. Şi ascunde povestea unui monument arhitectonic, pe lângă care mulţi bucureşteni trec, poate, fără să o cunoască. Preotul paroh de la "Sfântu Gheorghe", Emil Cărămizescu, repetă de câte ori are ocazia istoria bisericii şi a mucenicilor Brâncoveni. Crede că ei sunt simbolul suprem al naţiunii române. "Mai puţin" ştiu bucureştenii despre "această biserică încărcată de istorie...", e puţin dezamăgit preotul paroh de indiferenţa cu care mulţi trec pe lângă biserica-monument, zi de zi, oră de oră, prin aglomeraţia de la nici 50 de metri de pe bulevard. "Este biserica aşezată chiar la Kilometrul 0 al României! Este un monument istoric", descrie acesta şi enumeră, apoi, câteva momente importante din viaţa locaşului de cult, momente pe care părintele Emil Cărămizescu le numeşte "vârfuri". Ctitorirea în 1707 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, ar fi primul. Exista atunci, la Bucureşti, altă biserică care îl avea ca ocrotitor tot pe Marele Mucenic Gheorghe. "Şi Mihai Viteazul, întregitorul nostru de neam, este cel care a adus acolo, în 1599, mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, de la Bari. Biserica noastră era singura din lume, în afară de cea de la Bari, care are moaşte întregi ale Sfântului Ierarh Nicolae. Şi în prezent aici se află moaştele, instalate într-o raclă specială", descrie preotul Cărămizescu o altă "comoară" ascunsă de locaşul de cult. Biserica e plină de istorie. A fost parte din viaţa Capitalei an de an, secol de secol. Părintele spune că un alt moment important din istoria ei ar fi marcat de prezenţa lui Mihai Eminescu. Poetul obişnuia ca, din când în când, să se reculeagă aici. "Şi, la anul 1889, în ziua de 17 iunie, a primit slujba de înmormântare, slujba de prohodire tot în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, aici, la Kilometrul 0", povesteşte părintele.
Prin comunism
În anii comunismului, biserica a rezistat "tot prin slava şi prin pronia divină", după cum numeşte părintele Cărămizescu şansa locaşului de cult de a scăpa de demolare. "Pentru că se pare că puseseră ochii pe această biserică. Domnul Corneliu Vadim Tudor mi-a povestit că a sunt în legătură cu biserica la cabinetul lui Ceauşescu şi că i-a răspuns şeful de cabinet al acestuia. Şi i-a spus şefului de cabinet: "Această biserică este una voievodală. Este singura biserică rămasă de la Brâncoveanu în Capitala României". Şeful de cabinet ar fi comunicat mai departe şi atunci s-a dat ordin ca biserica să nu mai fie demolată. Pentru că ea era încă de pe atunci şi în atenţia UNESCO", spune preotul paroh. Astăzi, în biserica de la "Kilometrul 0", credincioşii pot admira şi se pot ruga sub fresca refăcută în întregime, pe peste 1400 de metri pătraţi. Un demers care a fost pe alocuri anevoios, se pare, şi care a presupus o lucrare ce s-a întins pe trei ani şi a costat "câteva sute de mii de euro", din câte spune preotul Cărămizescu. "Încercăm să ţinem ceea ce am primit. Biserica, în timp, s-a degradat, pentru că nu au existat lucrări consistente de reparaţie. Şi noi am contribuit, am refăcut, în totalitate, fresca, mai mult de 1400 de metri pătraţi. Este o frescă monumentală. Avem două petice care au fost păstrate chiar de la Pârvu Mutu, care era pictorul preferat al Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu. Şi am luat elementele cromatice de acolo şi am mers mai departe. Am încheiat lucrarea de pictură în biserică, acum suntem la pridvor, avem schela pusă aici şi aşteptăm", spune părintele Cărămizescu.
Constantin Brâncoveanu ar putea fi deshumat Lucrările de refacere a bisericii de aici sunt cu atât mai importante, cu cât, în 2014, există un demers prin care anul va fi dedicat Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Un moment în care locaşul de cult şi mormântul fostului domnitor de aici vor intra în centrul atenţiei. Există şi o propunere ca, în 2014, mormântul să fie deshumat şi moaştele puse la loc de cinste, pentru credincioşi. Mai sunt destule de făcut până atunci, lasă preotul paroh să se înţeleagă. Criza există, totuşi, şi aici, ca peste tot, e nevoie de bani. "Dar am sufletul împlinit", spune deodată preotul Emil Cărămizescu. "Mărturisesc că am avut foarte multe nopţi de nesomn gândindu-mă cum Doamne voi face să duc la împlinire această sarcină extrem de grea pentru un preot, aceea de a avea lucrări atât de importante, la un monument atât de important. Şi Bunul Dumnezeu şi, mai ales, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, m-au îndrumat, m-au luat de mână şi, împreună cu preoţii şi credincioşii noştri, am reuşit să aducem această bucurie pentru cei care vin să se închine la această biserică naţională, cu rezonanţă cu totul şi cu totul deosebită", e optimist părintele.