Turiştii autohtoni încep să descopere degustările de vin în crame celebre.

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) estimează că, la finele acestui an, numărul vizitatorilor de crame - care a fost, în 2007, de aproximativ 35.000 - va creşte cu circa 20%. Doar jumătate dintre aceştia sunt români. Agenţii de turism spun că nu primesc prea multe cereri din partea clienţilor autohtoni, motiv pentru care promovează astfel de pachete în special ca excursii opţionale pentru străinii care fac circuite prin România.

Majoritatea cramelor nu oferă cazare pentru turişti dar, în schimb, îi invită în pivniţă, să se plimbe printre butoaie şi le ţin o lecţie despre prepararea miraculoasei băuturi, pe care toată lumea o savurează apoi pe îndelete. Cei care nu se mulţumesc cu porţia de degustare, pot cumpăra o sticlă, două, trei, câte cred de cuviinţă.

35 de lei pentru o degustare

Cramele Halewood, din judeţul Prahova, şi Cramele Recaş, din zona Timiş, de exemplu, oferă celor interesaţi vizitarea podgoriei, vizitarea pivniţelor, dar şi o degustare de vinuri. La Recaş, doritorii vizitează plantaţia de viţă- de-vie, complexul de vinificaţie şi vinoteca şi degustă apoi şapte sortimente de vinuri. La Cramele Halewood, în funcţie de destinaţia aleasă - Conacul Urlăţeanu de la Urlaţi sau Cramele Rhein de la Azuga -, turiştii pot vizita pivni- ţele şi au de ales între a degusta cinci soiuri de vin sau două soiuri de vin spumant.

„Pentru o degustare simplă se plătesc 35 de lei. Am pregătit însă şi un pachet standard, care include degustarea a şapte sortimente de vinuri, trei feluri de mâncare tradiţională, gustări şi băuturi răcoritoare. Preţul acestui pachet este de 95 de lei“, spune Marius Pasca, şeful secţiei de turism de la Recaş. Acesta spune că există deja planuri pentru construirea unui hotel de 50-60 de locuri în apropierea podgoriei.

Nici la Conacul Urlăţeanu turiş tii nu pot fi cazaţi, în schimb, la Azuga a fost deschisă în 2006 pensiunea Rhein, care dispune de 15 camere denumite după nume de soiuri de struguri, cum ar fi Cabernet.

La cramele Halewood, vizita în podgorie se poate face numai în grup organizat, pentru că nu sunt situate în apropierea Conacului Urlăţeanu. Preţurile variază în funcţie de serviciile oferite. Astfel, la Conacul Urlăţeanu sau la Rhein, degustarea pleacă de la 4,5 euro, iar un sejur de 5 zile cu pensiune completă la Rhein ajunge la 160 de euro.

Vizitatori „neavizaţi“

Specialiştii din domeniu spun că România mai are mult până va ajunge la un turism viticol comparabil cu alte ţări. Deşi numărul de turişti creşte de la an la an, aceştia vin în special din curiozitate şi nu din pasiune pentru arta vinului. „Cei care vin special pentru asta sunt străini. Românii abia acum descoperă acest gen de turism“, explică Julian Andrei, preşedintele Comisiei de Incoming al ANAT.

Anul acesta, aproximativ 9.700 de turişti au trecut pragul cramelor de la Urlaţi şi de la Azuga, potrivit estimărilor gazdelor. „Numai anul acesta am avut spre 10.000 de vizitatori. Cei mai mulţi au fost oameni de afaceri, veniţi cu grupuri organizate din Timişoara, unde asistau la diverse seminarii“, afirmă Pasca.

Agenţiile de turism nu prea au valorificat, până acum, potenţialul acestui gen de pachet turistic. „Se poate face o excursie de cinci zile şi patru nopţi pe traseul Bucureşti - Sinaia - Urlaţi - Dealul Mare la podgoriile de aici. Programul include două degustări de vinuri, turul oraşelor Bucureşti şi Sinaia, o noapte de cazare în Urlaţi. E practic un sejur mai mic de o săptă mână, aproape de Bucureşti care cuprinde şi o zonă viticolă“, spune Camelia Dragoş, agent de turism Butterfly Tourism. Preţul depinde de numărul de participanţi şi se poate negocia în agenţie, pentru că proiectul, deşi există de câţiva ani, nu a fost dezvoltat până acum.

Alte variante care pot fi luate în considerare de iubitorii vinului sunt podgoriile Jidvei, Huşi sau Murfatlar.

LEGENDĂ

Îndrăgostiţii de la Urlăţeanu

Un pahar de vin este momentul oportun pentru o poveste, pe care gazdele sau ghidul sunt mereu gata s-o împărtăşească oricărui turist adus pe aceste meleaguri. Se spune că, demult, în conac locuia un boier, care avea un fiu frumos şi deştept, pe care-l iubea toată lumea. Când îi veni vremea însurătorii, el nu se uită la fetele de viţă nobilă, ci se îngrăgosti de o ţărăncuţă foarte frumoasă.

Dar n-au apucat să fie fericiţi, pentru că familia lui s-a împotrivit însă din răsputeri unei astfel de căsătorii, ceea ce a mâhnit-o foarte mult pe fată. Disperată, tânăra s-a aruncat în gol de pe munte. Legenda spune că sângele ei, scurs în pământ, face ca vinul din zonă să fie cel mai bun din regiune. Băiatul boierului nu s-a însurat niciodată şi a murit singur şi nebun. Bătrânii şoptesc chiar că, atunci când se apropie toamna şi se coc strugurii, prin vie se aud şoaptele celor doi îndrăgostiţi.

RECOLTĂ. Strugurii culeşi în acest an creează premisele unor vinuri excelente (Foto: Adi Pâclişan)