Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung în fața judecătorilor. Un nou termen în dosarul tentativei de lovitură de stat

Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung în fața judecătorilor. Un nou termen în dosarul tentativei de lovitură de statCălin Georgescu și Horațiu Potra. Sursă foto: Colaj EVZ

Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt așteptați marți, 27 octombrie 2026, la Curtea de Apel București, unde este programat un nou termen în procesul privind presupusa tentativă de lovitură de stat. Dosarul se judecă în primă instanță și vizează evenimentele petrecute în decembrie 2024, după anularea scrutinului prezidențial.

Cei doi au fost trimiși în judecată în septembrie 2025, împreună cu alte 20 de persoane. Anchetatorii îi acuză că ar fi fost implicați în pregătirea unor acțiuni violente, menite să provoace tulburări sociale și să afecteze ordinea constituțională.

Călin Georgescu și Horațiu Potra, un nou termen în dosarul tentativei de lovitură de stat

Judecătorii au stabilit termenul din 27 octombrie după ședința desfășurată pe 12 octombrie, când au respins solicitarea unui inculpat de reluare a procedurii de cameră preliminară. Anterior, instanța respinsese și o cerere de recuzare a judecătorului, înaintată de mai multe persoane trimise în judecată.

Procesul a ajuns în etapa judecării pe fond după ce, la 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile formulate împotriva hotărârii Curții de Apel București din 2 aprilie. Primul termen a fost stabilit pentru 9 septembrie, însă cauza a fost amânată succesiv pentru 28 septembrie, 12 octombrie și, ulterior, 27 octombrie.

În dosar, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în formă continuată.

Horațiu Potra este judecat pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru infracțiuni legate de deținerea armelor, munițiilor și materiilor explozive.

Întâlnirea din 7 decembrie 2024, în centrul acuzațiilor

Ancheta Parchetului General a pornit de la evenimentele din decembrie 2024, când Horațiu Potra și mai mulți membri ai grupării sale au fost opriți de polițiști în timp ce se deplasau spre București. Potrivit procurorilor, pregătirile pentru acțiunile investigate ar fi inclus o întâlnire organizată pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din județul Ilfov.

La reuniune ar fi participat Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Sechilă și Marian Burcea, cel care asigura protecția fostului candidat la alegerile prezidențiale.

Anchetatorii susțin că participanții ar fi discutat despre folosirea unei manifestații de susținere a lui Georgescu pentru declanșarea unor incidente violente în Capitală. Protestul ar fi urmat să fie organizat pe 8 decembrie 2024, în zona Catedralei Mântuirii Neamului, într-un context tensionat, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Conform acuzațiilor, manifestația ar fi trebuit să înceapă ca o acțiune de susținere a fostului candidat, dar să fie transformată ulterior într-o confruntare violentă.

Procurorii consideră că scopul presupusului plan era amplificarea nemulțumirii publice și provocarea unei situații care să afecteze funcționarea instituțiilor statului.

Curtea de Apel București

Curtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ

Ce rol ar fi avut mercenarii lui Horațiu Potra

În anchetă, Horațiu Potra este prezentat drept persoana care ar fi coordonat mobilizarea unui grup de indivizi cu pregătire militară, chemați să participe la evenimentele din București. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi trebuit să se infiltreze printre manifestanți și să provoace confruntări, astfel încât protestul să își piardă caracterul pașnic.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre rutiere în județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București. Mai multe autoturisme în care se aflau persoane din anturajul lui Potra au fost oprite și verificate.

În urma controalelor, autoritățile au descoperit obiecte care puteau fi folosite în confruntări violente, printre care arme albe, bastoane telescopice, spray-uri iritant-lacrimogene, pistoale și materiale pirotehnice de mare putere.

Anchetatorii susțin că prezența acestor obiecte, alături de pregătirea militară a unor membri ai grupului, indică intenția de a provoca incidente grave în timpul manifestației. În rechizitoriu, procurorii au prezentat presupusele acțiuni ca parte a unei operațiuni organizate pentru destabilizarea situației din România. Acuzațiile nu au fost însă confirmate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Călin Georgescu, vizat și de un dosar separat de înșelăciune

Termenul de marți are loc într-o perioadă importantă pentru situația juridică a fostului candidat la alegerile prezidențiale. Luni, 26 octombrie, Tribunalul București a respins solicitarea DIICOT de prelungire cu încă 30 de zile a arestării preventive a lui Călin Georgescu, într-un dosar distinct.

În această anchetă, Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Prejudiciul reclamat de persoana vătămată se ridică la aproximativ 1,1 milioane de euro. Decizia Tribunalului București nu este definitivă, iar mandatul actual de arestare preventivă expiră pe 28 octombrie.

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, în urma unei hotărâri pronunțate în dosarul instrumentat de DIICOT.

În schimb, Horațiu Potra se află sub control judiciar, măsură dispusă de instanța supremă la începutul lunii septembrie, după ce anterior fusese cercetat în arest preventiv și apoi în arest la domiciliu. Procesul privind presupusa tentativă de lovitură de stat și ancheta de înșelăciune sunt două cauze diferite, aflate în etape procedurale distincte.