Aproape 98% din statiunile europene de schi sunt dotate cu tunuri de zapada artificiala si, in multe cazuri, in lipsa ninsorilor, masinariile sunt singurele responsabile pentru buna functionare a partiilor, scrie "The Independent".

Ecologistii si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) au avertizat ca folosirea intensiva a tunurilor creste consumul de apa si electricitate, contribuind in acelasi timp la incalzirea globala si, implicit, la reducerea stratului de zapada naturala.

Costurile iernilor imperfecte Numarul tunurilor de zapada, scrie "The Independent", s-a dublat in ultimul deceniu. O statiune are nevoie de 100-200 de astfel de "ajutoare", iar cele din Alpii Dolomiti folosesc chiar si 300. Consumul de electricitate al acestor "arme" s-a triplat - ele functioneaza cam 1.000 de ore pe an si folosesc 18 kilowati pe ora.

Pentru statiunile de schi, sezonul acesta este unul dintre cele mai proaste. Ninsoarea a inceput sa cada in Alpi in luna ianuarie, dar vacanta de Sarbatori a fost compromisa, iar numarul turistilor a scazut dramatic, in unele cazuri cu pana la 50%. Zapada artificiala a devenit, in unele cazuri, o necesitate.

Acum, organizatia Ecologistii in Actiune atrage atentia asupra unui cerc vicios. Lipsa de zapada duce la utilizarea intensiva a masinilor, care cresc emisiile de dioxid de carbon si accentueaza incalzirea globala. 

Un raport al OECD a atras deja atentia ca schiorii trebuie sa se astepte la vremuri de restriste. Lipsa zapezii, avertizeaza raportul, pune in pericol veniturile statiunilor din Franta, Austria, Elvetia si Germania.

In prezent, 90% din statiunile alpine au "un strat de zapada adecvat" timp de o suta de zile pe an. O crestere de patru grade a temperaturii globale ar reduce insa proportia statiunilor practicabile la numai 20%.  

OECD mai subliniaza ca folosirea tunurilor de zapada consuma multa apa si energie, afectand in acelasi timp clima. In plus, spune raportul, odata cu reducerea precipitatiilor si cresterea temperaturii, fabricarea zapezii va deveni nerentabila.

RECORDURI

Calduri de Gerar si in Romania: de maine, 140 C In loc de ninsoare si ger sa crape pietrele, maine si joi vom avea parte de o vreme primavaratica si maxime de pana la 140 C, spun meteorologii. Pe de alta parte, nici noptile nu vor fi prea reci, pentru ca mercurul din termometre nu va cobori sub -30 C.

Ba, mai mult, in noaptea de joi spre vineri, minimele termice se vor situa intre 0 si 60 C.  Dar, oricat de surprinzator ni s-ar parea acest lucru, nu e prima data cand avem, in miez de iarna, temperaturi atat de ridicate.

Statisticile arata ca, de la inceputul secolului trecut si pana acum, au fost ani in care temperaturile maxime au depasit, in luna ianuarie, chiar si aceste 140 C:

> 1939, 7 ianuarie: 20,70 C, in Caransebes

> 1984, 2 ianuarie: 21,30 C, in Moldova

> 1988, 7 ianuarie: 180 C, la Constanta

> 1999, 7 ianuarie: 18,50 C, la Voinesti

> 2001, 7-9 ianuarie: 22,20 C, la Oravita

> 2002, 9 ianuarie: 19,20 C, la Vanju Mare