Trump a fost „marioneta lui Putin”? Au rușii motive să-l sprijine pentru al doilea mandat?
- Ovidiu Drugă
- 23 februarie 2020, 10:03
Se apropie alegerile în Statele Unite, așa că discuțiile despre imixtiunea rusă în viitorul scrutin prezidențial sunt la mare modă. Suspiciuni există nu numai la adresa actualul președinte, ci și a celui mai socialist dintre aspiranții la poziția de candidat al Partidului Democrat, Bernie Sanders.
Informat de reprezentanți ai serviciilor de informații că există astfel de manevre, Sanders a declarat: "Sincer, nu mă interesează cine vrea Putin să fie președinte. Mesajul meu pentru Putin este clar: Rămâi în afara alegerilor americane! Și, în calitate de președinte, mă voi asigura că asta se întâmplă. Spre deosebire de Donald Trump, nu îl consider pe Vladimir Putin un bun prieten”.
Nu știu exact în ce constau exact informațiile serviciilor secrete americane în ceea ce privește încercarea rușilor de a manevra alegerile din SUA. Sunt convins, însă, că și în absența oricăror suspiciuni, tema ar fi reapărut în campanie. Nu de alta, dar propaganda progresist- democrată pare să ducă lipsă de muniție.
Pe de altă parte, ar fi naiv să credem că Putin nu are niciun favorit pentru Casa Albă. Asta nu înseamnă nicidecum că acest preferat este un candidat manciurian sau că se află în solda rușilor. La un asemenea nivel, ar fi, după părerea mea, o inconștiență din partea rușilor să condiționeze ajutorul dat în campanie de eventuale concesii după victorie. Ca să nu mai vorbim de riscurile pe care și le-ar luat un candidat intrând în asemenea negocieri cu marele adversar al țării sale.
Mult mai credibil mi se pare un alt scenariu. Rușii își aleg favoritul dintre candidații ale căror planuri le convin. În această ordine de idei, mult mai interesantă decât nesfărșita poveste (niciodată dovedită) a interferențelor rusești în alegerile din 2016, mi se pare întrebarea dacă Trump a acționat la Casa Albă de parcă ar fi fost marioneta lui Putin. O astfel de analiză face, de altfel, și Ted Galen Carpenter în The National Interest. Potrivit lui Carpenter, faptele arată că Donald Trump a urmărit o politică externă adesea agresivă față de Federația Rusă - ceea ce cu siguranță nu a fost pe placul lui Putin. Exemplele nu lipsesc. E vorba, în primul rând, de decizia de a retrage SUA din Tratatul forțelor nucleare cu rază intermediară de acțiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987 de Ronald Reagan și Michail Gorbaciov, în urma summitului de la Reykjavík.