Sfântul Sila, născut în zona Botoșaniului a intrat foarte de tânăr în viața monahală. Avea doar 17 ani când a venit la Sihăstria Putnei sub ascultarea starețului Teodosie.

În anul 1753 Sila a fost numit stareț de către mitropolitul de atunci al Moldovei, Sfântul Iacob Putneanul. A fost un monah plin de râvnă și har, un bun părinte și povățuitor duhovnicesc care a sfătuit pe calea mântuirii mulți monahi și laici deopotrivă.

Sfârșitul vieții sale a fost dificil pentru că nordul Moldovei a trecut sub stăpânirea habsburgică, iar obștea pe care o păstorea a ajuns să cunoască mari lipsuri. Cunoscându-și dinainte sfârșitul, a cerut iertare tuturor și a trecut la Domnul în 23 aprilie 1783.

Sfântul Paisie a fost și el viețuitor al Sihăstriei Putnei, dar înainte de a veni aici a fost egumen al Mânăstirii Sfântul Ilie și a viețuit o perioadă la Mânăstirea Râșca.

Mare duhovnic, a fost dăruit de Dumnezeu cu harisma înainte-vederii. Era și el căutat de foarte multă lume pentru sfaturile pe care le dădea. A trecut la Domnul la un an după Sfântul Sila.

Sfântul Cuvios Natan, de loc din Pașcani, a fost rânduit în anul 1781 stareț de către Cuviosul Sila, care se pregătea pentru trecerea la cele veșnice. Un duhovnice ales, plin de virtuțile unui monah sfânt, a dus viață aspră nevoindu-se necontenit pentru supraviețuirea Sihăstriei Putnei confruntată cu vicisitudinile stăpânirii habsburgice.

După trecerea acestor sfinți la Domnul, pentru că vremurile au fost potrivnice, Schitul Sihăstriei Putnei a rămas pustiu. După mai bine de 200 de ani, în anul 1990, a început reconstruirea schitului.

În pronaosul vechii biserici au fost descoperite sfintele moaște ale acestor trei sfinți. La racla cu  moaștele lor s-au făcut multe minuni.

Cuvioșii Sila, Paisie și Natan au fost canonizați în anul 2017, cu zi de pomenire 16 mai.