Coaliţia pentru Universităţi Curate a făcut primul clasament al instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, în funcţie de integritate şi de corectitudine. Criteriile de evaluare nu au avut nicio legătură cu cele care ar desemna calitatea unui hotel, fiind luate la puricat, de data aceasta, gradul de corectitudine şi transparenţă administrativă, corectitudinea academică, calitatea conducerii şi practicile de management financiar.

În România nu există nicio universitate de cinci stele, spune un raport al Coaliţiei pentru Universităţi Curate.

Concluziile proiectului „Topul integrităţii universităţilor româneşti” sunt concludente: din cele 42 de universităţi de stat evaluate, şase nu au obţinut nici măcar o stea. Au existat însă trei universităţi pe podium, care chiar dacă nu au obţinut punctajul maxim, şi-au meritat cele patru stele: Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, Facultatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

„În ceea ce priveşte calitatea academică, au fost două criterii principale. Am vrut să vedem dacă există lucrări ştiinţifice în şcolile doctorale, pentru că vedem că toată lumea obţine diplomă de doctor, şi să vedem dacă cele mai înalte performanţe ştiinţifice aparţin profesorilor şi conferenţiarilor, adică celor mai înalte grade didactice, nu asistenţilor universitari, cum se mai întâmplă”, a explicat Alina Mungiu- Pippidi, preşedintele Societăţii Academice Române (SAR).

Diferenţa dintre patru şi zero stele s-a măsurat în „nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotismului, a clanurilor de familie, a avansărilor nebazate pe merit”, relatează raportul realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC). Ultimele clasate, Agronomia şi Medicina din Bucureşti La colţul ruşinii a fost pusă Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti, zguduită în ultima vreme şi de scandalul „Puiu Popoviciu”. Refuzul de a colabora în realizarea evaluării a cântărit greu la evaluarea negativă prezentată în raportul CUC: „Universitatea nu a răspuns la niciuna dintre cereri, cu excepţia celei adresate domnului rector de a ne primi în audienţă. Site-ul cuprinde foarte puţine informaţii actualizate. Declaraţiile de avere şi de interese nu sunt prezente pe pagina de internet”. Un alt minus al USAMV Bucureşti a fost penalizarea pentru anchetele derulate de procuratură în cazuri de corupţie.

Pe locul doi în topul „ruşinii” se află Universitatea bucureşteană de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, care s-a confruntat cu probleme de plagiat, concurenţa neloială la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice şi existenţa „familiilor universitare”. Profesorul Ion Fulga, prezent în sală la lansarea raportului, s-a arătat nemulţumit de rezultate. „SAR este autointitulată «academică», atribuţia de a evalua universităţi este autoacordată, iar competenţa evaluatorilor a fost autoconsiderată”, a spus acesta, specificând că este vorba despre o opinie personală, nu e poziţia universităţii unde lucrează.

TERMEN-LIMITĂ

Universităţile cu probleme au un an pentru „iertarea păcatelor”

• Peste 70% dintre universităţi nu au niciun fel de regulă cu privire la interzicerea plagiatului. România se află pe locul 67 în lume când vine vorba despre publicaţiile profesorilor în revistele cotate internaţional.
• Cifra cea mai îngrijorătoare este cea privitoare la existenţa „familiilor universitare” în 95% dintre instituţiile de învăţământ superior din ţară, arată raportul Coaliţiei.
• În evaluarea universităţilor, 70% a reprezentat verificarea activităţii administrative, în special a actelor emise de rectorate şi 30% a fost reprezentat de criterii academice.

În cazul evaluării calităţii academice, s-a tras la sorţi o facultate din cadrul universităţii unde au fost aplicate criteriile. „Am nimerit şi facultăţi care n-au vrut să dea informaţii, care au tras în jos evaluarea întregii universităţi”, a explicat Alina Mungiu- Pippidi.

• Din totalul de 56 de universităţi de stat, au fost verificate doar 42, fiind elimintate cele de artă, academiile de poliţie, navale şi ale forţelor terestre şi aeriene. Evaluarea de la anul va răspunde doar la problemele semnalate în primul raport şi care trebuiau soluţionate în această perioadă.

CORONIŢĂ Medicina din Târgu-Mureş e fruntea „Laureatele” topului realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate au primit câte un trofeu. Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş s-a distins prin baza materială, informaţiile prezentate pe site, departamentul de cercetare şi management al proiectelor, rezultatele ştiinţifice în plan internaţional. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj are ca puncte tari Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare - cu peste 200 de granturi câştigate, activităţile de voluntariat pentru studenţi, dar se confruntă în continuare cu criza de personal şi lipsa spaţiului de învăţământ.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, clasată pe locul al treilea, a avut de câştigat prin activitatea de cercetare foarte intensă, colaborările internaţionale şi existenţa unui campus modern. A fost însă trasă în jos la punctaj din cauza faptului că nu are publicate pe site declaraţiile de avere ale celor care ocupă funcţii de conducere. „Moldova este recu nos cută ca fiind o zonă cu un nivel de trai scăzut. Dacă am pune declaraţiile de avere pe site, ar deveni o zonă prosperă”, a răspuns printr-o glumă rectorul universităţii ieşene, prof. univ. dr. Vasile Işan.

Topul integrităţii universităţilor româneşti

01. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş - 4 stele 02. UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca - 4 stele 03. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi - 4 stele 04. Academia de Studii Economice - 3 stele 05. Universitatea Maritimă din Constanţa - 3 stele 06. Universitatea „Politehnica” din Bucureşti - 3 stele 07. Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti - 3 stele 08. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava - 3 stele 09. Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport - 3 stele 10. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi - 3 stele 11. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova - 3 stele 12. Universitatea din Bucureşti - 3 stele 13. Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia - 3 stele 14. Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi - 3 stele 15. Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti - 3 stele 16. UMF „Victor Babeş” din Timişioara - 3 stele 17. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara - 3 stele 18. Universitatea de Nord din Baia Mare - 3 stele 19. Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti - 3 stele 20. Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca - 3 stele 21. Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş - 3 stele

22. Universitatea „Valahia” din Târgovişte - 2 stele 23. UMF „Gr. T. Popa” din Iaşi - 2 stele 24. Universitatea Politehnică din Timişoara - 2 stele 25. Universitatea din Petroşani - 2 stele 26. Universitatea de Vest din Timişoara - 2 stele 27. Universitatea „Transilvania” din Braşov - 2 stele 28. USAMV din Cluj-Napoca - 2 stele 29. USAMV „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi - 2 stele 30. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca - 2 stele 31. Universitatea din Piteşti - 2 stele

32. Universitatea din Bacău - 1 stea 33. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu - 1 stea 34. Universitatea „Ovidius” din Constanţa - 1 stea 35. Universitatea din Oradea - 1 stea 36. Universitatea din Craiova - 1 stea

37. Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu - zero stele 38. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad - zero stele 39. Şcoala Naţională de Studii Politiceşi Administrative din Bucureşti - zero stele 40. Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa - zero stele 41. UMF „Carol Davila” din Bucureşti - zero stele 42. USAMV din Bucureşti - zero stele

* Analiza s-a axat pe patru capitole: 1. transparenţă şi corectitudine administrativă, 2. corectitudine academică 3. calitatea guvernanţei şi 4. management financiar.

CITIŢI ŞI:

DEZBATERE EVZ: Stundenţii angro | VIDEO