Topul neroziilor spuse/făcute cu ochii larg deschiși: Cui servește Scandalul Rogozin? Lui Iohannis, interesat să justifice achiziționarea de rachete Patriot second hand

Topul neroziilor spuse/făcute cu ochii larg deschiși: Cui servește Scandalul Rogozin? Lui Iohannis, interesat să justifice achiziționarea de rachete Patriot second hand

1 În timp ce avionul de cursă Moscova – Chișinău, în care se afla vicepreședintele rus, Dimitrie Rogozin, a trecut nestingherit prin spațiul aerian al unor țări membre UE, unele, precum Polonia, legendare pentru anti rusismul lor, România a găsit de cuviință să-i interzică survolul.

Ce a urmat acestei decizii e deja cunoscut. Dimitrie Rogozin, instrumentul numărul unu al lui Vladimir Putin în materie de provocări internaționale, a făcut suficient de mare tărăboi pentru a convinge opinia publică din Rusia că România e pe post de maidanez al Occidentului în agresiunea acestuia față de Rusia. Firește, amenințările lui Dimitrie Rogozin țin de spectacolul de sunet și lumini regizat de Moscova în cadrul uriașei campanii menite a crea imaginea unei Rusii încercuite de Dușmanul străin. Dacă e vorba de acțiuni împotriva României, Moscova nu apelează la cele pe față preferînd diversiunea secretă prin rețeaua din România și negocierea cu noua Înalta Poartă, cea care, ca și Înalta Poartă de pe vremuri, folosește țara noastră pe post de hămăitoare la gardul de Răsărit.

Noi însă ne-am trezit implicați într-un Scandal inutil, care a adîncit credința că ștabii din fruntea țării sînt înnebuniți să arate Portarilor de la cancelariile Marilor Puteri că România e o slugă credincioasă. Buni cunoscători ai realităților de peste Prut, unii analiști au arătat că decizia României a fost luată pentru a face jocurile lui Plahotniuc, Chiaburul numărul unu al Republicii Moldova, interesat ca zbanghiul Rogozin să nu ajungă la Chișinău, dar suficient de șmecher ca să nu i-o interzică el. Așa că Plahotniuc și-a făcut jocurile cu ajutorul nostru. Eu însă cred că alta e explicația interzicerii, dictate de Klaus Iohannis. Președintele e înnebunit să-și achite datoria față de Donald Trump pentru bătutul pe umăr: Cele 3,9 miliarde de dolari pentru rachete Patriot la mîna a doua, luate de la Israel, una dintre cele mai ticăloase afaceri cu armament din Istoria României de la escrocheria Fokker pusă la cale de prințul Carol pe vremea regelui Ferdinand. Dacă nu se achită, zbanghiul de Donald Trump, cel care pune un preț uriaș pe loialitate, îl înjură pe Twitter.

Vă imaginați ce dezastru în România ar fi pentru Klaus Iohannis o astfel de lovitură? Așa că președintele nostru, zis și al tuturor românilor, e în stare de orice pentru a smulge de la români cele 3,9 miliarde. Cum să convingi poporul român să accepte luarea banilor de la salarii și pensii pentru fiarele vechi care sînt rachetele Patriot? Prin amenințarea Rusiei. Desigur, propaganda prezidențială, devenită un lobby ticălos pentru afacerea Patriot, n-a ajuns să invoce pericolul întruchipat de amenințările lui Dimitrie Rogozin, astfel încît noi trebuie să cumpărăm neapărat rachete Patriot pentru a ne apăra de avioanele trimise de zburdalnicul vicepreședinte rus. Luarea în serios a amenințărilor lui Rogozin ne lasă să înțelegem că brusca noastră ipostază de mai catolici decît Papa își are explicația în tentativa de a exacerba pericolul rus pentru a ni se vîrî pe gît fiarele vechi de 3, 9 miliarde dolari.

Ne puteți urmări și pe Google News

2 Duminică seara, după ce timp de o săptămînă a dezmințit ca fake news informația potrivit căreia se va umbla la pensiile speciale, Olguța Vasilescu a anunțat o Ordonanță de urgență menită a reduce pensiile speciale. Departe de mine gîndul de a apăra sistemul pensiilor speciale pentru cei din instituțiile militarizate, deși potrivit unora aceste pensii și-ar avea justificarea. Eliminarea pensiilor speciale e o temă postdecembristă care a împlinit deja 15 ani vechime.

De fiecare dată cînd s-a dezbătut în spațiul public, chestiunea n-a beneficiat de o discuție temeinică, bazată pe argumente, ci de o campanie cu vădite parfumuri populiste. Eliminarea pensiilor speciale e una dintre acele măsuri pe care un partid politic o promite în campanie și mai ales una înscrisă în programul politic al unui partid. Nici în campanie, nici în cele șapte luni scurse de la victoria din 11 decembrie 2016, PSD n-a suflat o vorbă despre eliminarea pensiilor speciale ca măsură ținînd de o viziune asupra societății românești.

În aceste condiții, acum, la sfîrșit de iulie, în toiul vacanței, PSD anunță eliminarea pensiilor speciale prin Ordonanță de urgență și nu prin lege, cum ar trebui. Asistăm la un nou exemplu de politică poreclită de mine a lui nitam- nisam. Cînd te aștepți mai puțin, fără o minimă pregătire publică, ba chiar învăluită în cel mai profund secret, se ia o măsură radicală într-un domeniu social- economic. De ce se elimină pensiile speciale prin Ordonanță de urgență acum și nu peste peste cîteva luni? De ce nu s-au eliminat pînă acum?

3 La finele săptămînii trecute, ministrul Educației a anunțat introducerea unui manual de Sport la clasa a V-a. El și-a motivat astfel decizia: „În acest manual se arată corect cum se fac anumite exerciții, se explică corect mult mai pe îndelete anumite elemente pe care profesorul de sport le explică foarte, foarte repede.” Pe vremea cînd făceam sport pentru a slăbi în chip spectaculos, îmi făcusem rost de niște manuale de exerciții fizice.

Înzestrate cu poze și scheme, ele căutau să mă învețe cum să ridic mai întîi brațul drept pentru a face mai mare efort. După mai multe tentative de a mă supune manualelor, le-am aruncat dracului. Nu erau bune de nimic. Mai rău mă încurcau. Astfel că am apelat la o profesoară de sport pensionară, care-mi arăta prin viu grai ca să zic așa cum să ridic dreptul înaintea stîngului. Fie și din acest punct de vedere inițiativa lui Liviu Pop e o neghiobie. Din nenorocire pentru PSD, ea e o neghiobie și pentru imaginea acestui partid de specialist în administrarea țării. Inițiative funambulești precum cea a lui Liviu Pop țin mai degrabă de un guvern tehnocrat ca să nu spun de unul CDR-ist, alcătuit din inși culeși de pe stradă și rugați să fie miniștri.