Judecătorii sibieni au decis că o parte din clădirile Teatrului Radu Stanca din Sibiu trebuie retrocedate în natură, în loc de oferirea de compensaţii materiale.
„Partea” de retrocedat este şi cea mai importantă – sala de spectacole. Moştenitorii care revendică teatrul sibian au vândut drepturile litigioase omului de afaceri sibian Ilie Carabulea.
„În 2004, Comisia de retrocedare a acordat moştenitorilor foştilor proprietari despăgubiri materiale. Statul român, însă, nu le-a a plătit, iar conform prevederilor Legii 10, moştenitorii au cerut retrocedarea în natură a clădirii”, spune Dorin Nistor, secretarul Primăriei Sibiu.
Teatrul sibian, la momentul naţionalizării, măsura doar puţin peste 700 de metri pătraţi. Acum, suprafaţa construită este de peste 2000 de metri pătraţi. „Este cerut înapoi spaţiul de unde începe sala de spectacol, până la oglinda scenei. Restul a fost construit ulterior”, spune Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca”. Micile portiţe ale legii
Potrivit Legii 10 din 2000, în cazul unor imobile la care adăugirile ulterioare sunt de peste 50% din suprafaţa iniţială, statul acordă doar despăgubiri materiale. Aceasta a fost şi concluzia unei expertize tehnice comandată de Primăria Sibiu şi depusă în procesul cu cei care revendicau clădirea teatrului sibian. La contraexpertiză au apărut, însă, chichiţele legislative.
Emil Belaşcu, expert tehnic, a fost şi el consultat în acest dosar. „Celelalte clădiri construite ulterior nu au fost reglementate juridic. Nefiind reglementate juridic nu s-a întregit o unitate imobiliară pe temei legal. Nefiind întregită o unitate imobiliară, lucrurile trebuiau judecate secvenţial, pe fiecare imobil în parte. Fondul problemei este că averea a fost una şi aceeaşi cu cea revendicată şi nu a fost modificată în timp de Statul Român care şi-a dezvoltat funcţiunile complementare ale teatrului în alte imobile”, spune Belaşcu.
Altfel spus, clădirile teatrului sibian nu au fost întabulate. Nefiind întabulate, în acte nu ar exista ca „un singur imobil”. Cu toate acestea, în contra unei astfel de poziţii ar fi prevederile Legii 7 din 1996, care arată că Statul Român are drept de proprietate asupra bunurilor şi fără a le întabula. La înscrierea în Cartea Funciară ca proprietar, Statul Român ar fi obligat doar dacă ar vrea, de exemplu, să vândă sau să închirieze respectivele imobile. Ilie Carabulea intră în scenă
Retrocedarea în natură a clădirii Teatrului „Radu Stanca” este cerută de şase moştenitori ai foştilor proprietari, o parte din Sibiu, o parte din Cluj. Prin intermediul firmei Păltiniş Leasing, omul de afaceri sibian a cumpărat drepturile litigioase ale moştenitorilor. Firma Păltiniş Leasing a intrat în reorganizare, iar drepturile au fost transferate, mai departe, firmei Atlassib SRL, deţinută de Ilie Carabulea.
Odată intrat în proces, Ilie Carabulea este cel care a cerut contraexpertizele care au dus la retrocedarea în natură a teatrului. Decizia judecătorilor de la Tribunalul din Sibiu a fost dată în decembrie anul trecut. Primăria Sibiu a făcut recurs, iar următorul termen al procesului, ce are loc la Curtea de Apel de la Alba Iulia, este programat pe 25 martie.
După Curtea de Apel Alba, va urma, cel mai probabil, un nou recurs, şi ultimul, la Înalta Curte de Casaţie. Dacă magistraţii de acolo vor menţine decizia judecătorilor de la Sibiu, noii proprietari vor fi obligaţi să menţină funcţiunea de teatru în următorii cinci ani şi vor primi o chirie reglementată prin lege.
Primarul Johannis: „Probabil mă va căuta Carabulea”
Teatrul „Radu Stanca” este finanţat de Consiliul Local Sibiu. Primarul Klaus Johannis spune că, indiferent de finalul acestui proces de retrocedare, Sibiul va avea un nou teatru.
„În viitorul Plan Urbanistic General al Sibiului, în zonă este prevăzut un nou centru de spectacole şi conferinţe. Care va fi fie în Piaţa Teatrului, fie pe Cazarma 90 (vizavi de actuala locaţie a teatrului – n.r.). Deocamdată este în stadiul de concept, dar ieftin nu va fi. Nu am discutat cu domnul Carabulea. Probabil mă va căuta”, a declarat Johannis, care nu exclude ca viitorul teatru să fie construit în baza unui parteneriat public – privat.
ALTE CAZURI
Intersecţie, retrocedată în natură
Retrocedarea în natură a clădirii Teatrului Radu Stanca apare în contextul în care, într-un alt proces, tot judecătorii sibieni au decis retrocedarea în natură a unui sfert din terenul ocupat acum de Centrul chinologic de la Sibiu, singura „şcoală de câini” din România. Decizia a fost transmisă părţilor în proces zilele trecute şi a fost dată în ciuda faptului că cele 3,5 hectare de teren retrocedate sunt ocupate, în cea mai mare parte, de adăposturile ridicate pentru câini, construcţii care au mai toate utilităţile „la uşă” – electricitate, apă, canalizare.
Aceeaşi experţi tehnici au probat, în dosarul judecat, că adăposturile pentru câini sunt „cosntrucţii uşoare” şi, prin urmare, pot fi rapid demolate şi ridicate în altă parte.
Din aceeaşi serie, face parte şi o altă decizie a judecătorilor sibieni, care, alături de colegii lor de la Curtea de Apel Alba, au gândit că terenul de la intersecţia străzilor Vasile Milea cu Revoluţiei (una din cele mai importante intersecţii din Sibiu) poate fi retrocedat în natură. „Noroc cu judecătorii de la Înalta Curte de Justiţiei care, cu hărţile în faţă, au decis acordarea de compensaţii materiale”, spun reprezentanţii Primăriei Sibiu.