Ani la rând, s-a spus că agricultura va susţine creşterea economică a României. Lipsa investiţiilor, fărâmiţarea terenurilor şi meteodependenţa îi ţin departe pe agricultorii români chiar şi de visul de a face agricultură performantă.

Statisticile arată că aproape jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural şi că mai mult de o treime este ocupată în agricultură. Însă, spune analistul economic Ilie Şerbănescu, statisticile nu sunt corecte, deoarece nu ţin cont şi de cele trei milioane de persoane plecate la muncă în străinătate. Dacă nu se ştie în ce domenii activează, aceşti români sunt, de regulă, trecuţi în categoria agricultură.

Dacă ponderea agriculturii în PIB, precum şi gradul de ocupare al populaţiei în acest sector al economiei ar fi mai reduse, România ar fi putut trece mai uşor prin criză, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), şi Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR). Aceasta, cu condiţia ca agricultura să fie performantă. Fermierii însă spun că vor ajunge la sapă de lemn, dacă statul nu va găsi mecanisme pentru a-i sprijini.

Tunuri imobiliare

Cei care au mai rămas să lucreze pământul sunt, într-o proporţie covârşitoare bătrâni. Mulţi dintre cei mai tineri care fie au rămas la sat, fie s-au întors la lucrul pământului după ce şi-au pierdut locul de muncă de la oraş ară cu plugul tras de o vacă.

În acelaşi timp, concurenţii din Turcia, Ungaria sau Polonia, ţări din care România importă produse agroalimentare, folosesc utilaje pe care agricultorii români nu le văd decât la televizor, spune Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR). El identifică trei mari probleme ale agriculturii româneşti: decalajul tehnic imens faţă de alte state europene, fărâmiţarea terenurilor şi întârzierile în cercetare. Un exemplu de succes, institutele de cercetare în agricultură au devenit loturi de vile, constată purtătorul de cuvânt al ACPR.

Astfel, nu mai e de mirare că aproape toată marfa de pe rafturile supermarketurilor provine din impor. Agathon estimează că aproximativ 90% din marfa din supermarketuri provine de peste hotare.

Performanţă doar la unii

Sistemul de irigaţii a fost distrus după căderea comunismului. Acum, agricultorii români se uită la cer şi aşteaptă să plouă. Considerată în anii precedenţi motorul de creştere a economiei, acum agricultura pare mai mult un bolnav care aşteaptă obştescul sfârşit.

„Agricultura nu are cum să ajute la creşterea economică. Cel mult se poate pune întrebarea: cum va ajuta agricultura un an bun din punct de vedere meteorologic, deoarece dependenţa agriculturii româneşti de condiţiile meteo este enormă”, apreciază Ilie Şerbănescu. Analistul economic spune că la sate au rămas mai mult bătrâni, care nu au mijloacele necesare pentru a face performanţă în agricultură, astfel că „ţăranii au ajuns o cantitate neglijabilă” pe tabloul economic.

Totuşi, marii agricultori, pe care îi poţi număra pe degetele unei mâini, controlează 2% din suprafaţa agricolă a ţării, iar producţia realizată reprezintă 8% din producţia obţinută la nivel naţional, potrivit aprecierilor lui Ilie Şerbănescu. Acest lucru demonstrează că se poate face performanţă în agricultură, dacă se vrea.

Tot la capitolul „voinţă”, Şerbănescu spune că ar trebui instituită taxa pe pârloagă, deoarece „nu amărâţii de ţărani îşi lasă terenurile nelucrate, ci şmecherii care au terenuri la marginea oraşelor şi fac speculă imobiliară”.

Nu doar cei care aşteaptă să dea lovitura în imobiliare cumpără teren agricol, ci şi străinii.

„Dacă nu dăm atenţie agriculturii, se va întâmpla ce s-a petrecut şi cu industria. Dacă industria a ajuns praf, pământul va rămâne, dar va fi cumpărat de străini, fie ei danezi, italieni sau germani”, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)