EVZ Special
Sustenabilitatea în construcții. O nouă lege vrea să reglementeze deșeurile din industrie
Constructii. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Protejarea mediului reprezintă de ani buni unul dintre subiectele principale pe agenda de discuții. Avem nevoie încă de reglementări, reguli și, mai ales, sancțiuni pentru acele industrii care au cel mai mare aport la poluare. Iar una dintre acestea este și sectorul construcțiilor, care generează o cantitate uriașă de deșeuri cu un impact puternic asupra mediului.
Sectorul construcțiilor este unul dintre cei mai mari consumatori de resurse și produce mai mult de o treime din totalul de deșeuri la nivelul Uniunii Europene. Materialele rezultate în urma unui proces de demolare sau de construcție, precum lemn, metal, sticlă, plastic, beton sau cărămizi, pot fi reciclate și refolosite. Dar sunt încă foarte puține firme din România care respectă un astfel de model, iar deșeurile ce ar trebui reciclate ajung, de fapt, la groapa de gunoi, în ciuda faptului că sunt extrem de poluante. Există însă o nouă lege în pregătire care promite să schimbe practicile actuale și să susțină formarea unei industrii a construcțiilor mai sustenabilă.
Sustenabilitatea în construcții
Noua lege menită să reglementeze gestionarea deșeurilor din industrie are rolul de a reduce poluarea și a promova practici mai ecologice. Actul normativ vizează atât reciclarea materialelor, cât și reducerea risipei prin utilizarea unor soluții sustenabile. Dar cât de pregătită este industria pentru aceste schimbări și ce efecte va avea noua legislație asupra firmelor de construcții? Pentru a afla mai multe lucruri în acest sens, am discutat cu Diana Buzoianu, inițiatoarea legii ce face referire la reciclarea și valorificarea deșeurilor din construcții și actualul ministru al Mediului.
Diana Buzoianu. Sursă foto: Arhivă
„Sunt avocat de meserie. În primul mandat de deputat am fost cea mai tânără femeie din Parlament. Am intrat în Comisia de mediu și în Comisia de digitalizare, unde am ajutat la redactarea unor legi foarte complexe. În al doilea mandat, am fost președintă a Comisiei de Mediu. Sunt mai multe proiecte pe care le-am inițiat pe zona de infracțiuni de mediu. Cred că este de datoria noastră să ne luptăm pentru aer curat, pentru dreptul nostru la sănătate, să ne recâștigăm niște ani pierduți din viață din cauza poluării. Avem o datorie să facem asta. Sunt unul dintre oamenii care se luptă și pe zona de tineret sau drepturi ale femeilor”, a precizat Diana Buzoianu.
Investiții importante
Opinia jucătorilor din piață este întotdeauna relevantă și aduce o imagine reală cu privire la un anumit sector. În acest sens, Cristian Erbașu, CEO-ul Construcții Erbașu, a povestit despre activitatea firmei sale. Vorbim de una dintre cele mai importante companii din țară. Acesta a prezentat situația din România din punct de vedere al deșeurilor din construcții.
Construcții Erbașu a demarat numeroase inițiative, printre care și realizarea de investiții în gestionarea deșeurilor din construcții. Compania s-a implicat în dezvoltarea unei stații de sortare și reciclare. „E important să existe o strategie clară de management al deșeurilor pe fiecare șantier. La Construcții Erbașu, ne pregătim să punem în funcțiune o stație de sortare și reciclare a deșeurilor, tocmai pentru a avea un circuit închis, sustenabil. În plus, implementăm soluții digitale de monitorizare a consumului de materiale și a fluxului de deșeuri pentru a minimiza risipa”, a precizat antreprenorul.
Legea destinată deșeurilor din construcții
Legea inițiată de Diana Buzoianu are ca principal scop refolosirea unei părți a deșeurilor din construcții, care poluează câmpurile și aerul respirat de români. „Nu suntem revoluționari. Este o inițiativă care vorbește despre etapele în care pot fi gestionate corect deșeurile din construcții, astfel încât să ne asigurăm că ele nu ajung să ne facă rău. Dacă un german, un francez sau un spaniol au dreptul să trăiască în comunități în care se construiește corect, în care sănătatea lor este respectată, exact la fel ar trebui să fie și pentru români. Nu există în momentul de față niciun fel de legislație specifică pentru deșeurile din construcții în România, deci ar fi prima lege care vorbește punctual despre această problemă”, a explicat ea.
Obligații și sancțiuni
Actul normativ stabilește reguli clare de la momentul începerii lucrărilor de construcție și până la finalizarea lor, dar și ulterior, pentru depozitarea și valorificarea deșeurilor. „Este o lege care vorbește despre etapele și obligațiile pe care trebuie să și le asume dezvoltatorii, de exemplu. Legislația pe care noi am propus-o vine inclusiv din mai multe hotărâri de Consiliu Local curajoase, de la nivel de primării. Timișoara este un exemplu care are reglementări în direcția deșeurilor din construcții. Primării absolut inovatoare au reușit să încurajeze dezvoltatorii să pună în aplicare anumite măsuri. Am preluat propunerile și măsurile pentru a le transforma într-o politică națională”, a precizat Diana Buzoianu.
Aceasta a adăugat că legea va aduce sancțiuni pentru operatorii economici care nu respectă noile reguli. Scopul principal este de a ajunge la o responsabilizare a industriei. Mai exact, la setarea unor noi standarde, care există deja la nivel european. „Ideea de a avea un plan de gestionare a deșeurilor rezultate din construcții, de separare a deșeurilor pe anumite categorii pentru a vedea ce poate fi salvat și ce nu, de a dărâma imobile în asemenea fel încât să poată să fie refolosite anumite materiale, de a recicla materialele și a beneficia de facilități fiscale dacă folosești într-un anumit procent aceste materiale reciclate nu reprezintă nimic nou. Aceste idei sunt bune practici de ani de zile în țări precum Germania, Spania, Italia, Norvegia, Danemarca, Franța și așa mai departe”, a afirmat Diana Buzoianu.
O tranziție provocatoare
În România, tranziția către construcții sustenabile reprezintă o provocare. Cristian Erbașu a precizat că există anumite lipsuri la nivel național. Acestea nu permit evoluția către practici mai prietenoase cu mediul. „Principala provocare ține de echilibrul dintre sustenabilitate și fezabilitate economică. Piața românească este foarte sensibilă la costuri. Materialele sau soluțiile sustenabile implică, de cele mai multe ori, investiții inițiale mai mari. O altă dificultate ține de lipsa infrastructurii de reciclare și reutilizare, precum și de educația pieței, atât în rândul beneficiarilor, cât și al constructorilor. De aceea, noi, la Construcții Erbașu, încercăm să fim parte din soluție. Pregătim implementarea unei stații de sortare și reciclare a deșeurilor din construcții”, a precizat antreprenorul.
Cristian Erbașu. Sursă foto: Arhivă
Cristian Erbașu a subliniat faptul că industria construcțiilor generează o cantitate extrem de mare de deșeuri, iar față de alte sectoare impactul este mai mare, prin emisiile de carbon, extracția de materii prime și consumul mare de resurse.
„Este esențial ca tranziția către practici sustenabile să fie o prioritate. Noi încercăm să reducem impactul proiectelor noastre, inclusiv prin gestionarea eficientă a deșeurilor și alegerea unor soluții eficiente energetic, prin optimizarea designului, utilizarea materialelor locale și reciclate, creșterea eficienței energetice a clădirii și printr-o logistică atent gestionată pe șantier. La Construcții Erbașu, ne uităm la fiecare etapă: de la alegerea furnizorilor până la gestionarea deșeurilor, tocmai pentru a reduce amprenta de carbon. De exemplu, betonul poate fi concasat și refolosit ca agregat. Oțelul poate fi reciclat, iar lemnul, dacă este recuperat și tratat corespunzător, poate fi reutilizat. Noi mizăm pe aceste soluții în viitoarea noastră stație de sortare”, a adăugat omul de afaceri.
Deșeurile, transformate în resurse
Potrivit Dianei Buzoianu, deșeurile trebuie privite ca resurse care, după ce vor fi reciclate, pot primi un nou scop. Ministrul Mediului a precizat că noile implementări nu vor aduce un impact negativ pentru dezvoltatori. Costurile nu vor crește, ci, din contră, vor exista beneficii economice și de mediu. Se va crea o piață pentru achiziționarea deșeurilor reciclate. Vor fi create joburi, locuri noi de muncă, industrii noi, fabrici și beneficii fiscale pentru dezvoltatorii care aplică schimbările. Mai exact, dacă dezvoltatorii trec de un anumit prag de folosire a materialelor reciclate, vor putea fi scutiți de taxe, precum impozitul pe teren sau pe clădire, pentru un număr de ani.
„Deșeurile nu sunt considerate resurse și aici este, de fapt, viziunea pe care eu vreau să o schimb. Haideți să ne uităm la niște lucruri pe care noi astăzi le aruncăm sau care ajung să ne polueze pentru că nu le folosim la timp drept resurse. Criza din ultimii ani a dus la creșterea prețului imobiliarelor, pentru că materialele în sine au devenit scumpe. Faptul că nu folosim o parte din materialele care ar putea să fie salvate contribuie în continuare inclusiv la creșterea prețului”, a afirmat aceasta.
Beneficii economice pe termen lung
Un exemplu de inițiativă este proiectul pus la cale de Construcții Erbașu. „În teorie, peste două treimi din deșeurile generate pe șantier pot fi reciclate. Practic, în România, acest procent este mai mic, din cauza lipsei facilităților și a costurilor implicate. Noi lucrăm la îmbunătățirea acestui aspect, prin proiectul stației noastre de sortare și reciclare. Va crește capacitatea de valorificare a materialelor rezultate din șantierele proprii și nu numai. Pentru construcții sustenabile, de regulă, costurile inițiale sunt mai mari. Însă, pe termen lung, economiile la consumul de energie, mentenanța redusă și durabilitatea sporită a clădirilor sustenabile compensează aceste cheltuieli. În plus, există posibilitatea de a atrage fonduri nerambursabile sau facilități fiscale pentru proiectele verzi”, a spus Cristian Erbașu.
Liderul companiei de construcții a precizat că o clădire sustenabilă aduce multe beneficii pe termen lung. Printre acestea se numără „eficiența energetică, costurile scăzute de operare și mentenanță, plus un grad mai mare de confort pentru utilizatori. De asemenea, clădirile sustenabile au o valoare de piață mai ridicată. Sunt mai atractive pentru chiriași sau investitori”, a adăugat acesta.
Potențial economic uriaș
„Pentru materialele reciclate va exista o piață din ce în ce mai mare de tranzacționare. Există aici un potențial uriaș, inclusiv economic. Ce poate să fie mai frumos decât să ajutăm și economia, dar în același timp să ne ajutăm și pe noi să respirăm aer curat. Să nu ne mai înconjurăm de niște munți de deșeuri ilegale. Este o lege de bun simț, care cere dezvoltatorilor imobiliari ca, în momentul în care își construiesc diverse imobile, să aibă un plan de gestionare a deșeurilor. Nu cred că ar trebui să fie un lucru greu de implementat. De altfel, este surprinzător că am ajuns până în 2025 fără să avem astfel de prevederi. Legea este una foarte tehnică”, a spus Diana Buzoianu.
Tehnologie și viitor
În următorii ani, noile tehnologii vor revoluționa industria construcțiilor. „Automatizarea proceselor pe șantier, digitalizarea și BIM-ul (Building Information Modeling – n.r.) sunt deja game changers. În plus, tehnologiile de imprimare 3D, utilizarea dronelor pentru monitorizare și robotica vor schimba modul în care construim. Iar în zona materialelor, apar noi compuși sustenabili și tehnologii de reciclare avansată”, a explicat Cristian Erbașu.
La nivel de tendințe, antreprenorul spune că viitorul va fi axat pe sustenabilitate. Va fi în prim plan tranziția către măsuri mai prietenoase cu mediul. „Vom vedea creșterea importanței eficienței energetice, utilizarea tehnologiilor digitale pentru optimizarea resurselor și adoptarea unui model de economie circulară, prin reciclarea și reutilizarea materialelor. De asemenea, cred că legislația va deveni din ce în ce mai strictă în ceea ce privește sustenabilitatea, ceea ce va grăbi tranziția”, a adăugat acesta.
