Summitul din Alaska, scena marelui spectacol politic: pacea amânată, imaginea salvată
- Dan Andronic
- 17 august 2025, 06:17
Dan Andronic, editorialist
sursa: Arhiva EVZ
Summitul din Alaska a fost vândut ca o „șansă istorică” pentru pace. În realitate, a semănat mai mult cu un spectacol de imagine, unde fiecare lider și-a jucat rolul pentru propriul public. Liderul statului rus a venit triumfător și a plecat zâmbind mefistotelic. Liderul american a venit plin de speranțe și a plecat fără să poată spune nimic concret.
Poți vedea frustrarea aliaților Americii din titlurile presei. Nici măcar Fox News nu a putut spune că întâlnirea cu Vladimir Putin a fost un succes. Donald Trump a vrut să arate că doar el poate opri războiul, fără convenții diplomatice obositoare, fără obsesia „dreptului internațional”. Mesajul lui a fost clar: „Eu și Putin putem rezolva.” A părut mai interesat să fie perceput drept arhitectul păcii decât să clarifice cum arată pacea. Pentru el, summitul a fost un episod de campanie electorală cu ecou global. Numai că a ratat momentul.
Pentru că Diavolul stă în amănunte. Așa am aflat că întâlnirea de la Anchorage a durat mult mai puțin decât își dorea liderul american, două ore și jumătate în loc de cinci sau șase, iar conferința de presă a fost o formalitate. Fiecare a recitat un discurs în care ne anunța că nu s-a decis nimic, ceea ce l-a incomodat vizibil pe cel care dorește Premiul Nobel pentru Pace.
Vladimir Putin, în schimb, a primit ceea ce își dorea de ani de zile: legitimitate internațională. A coborât pe covorul roșu pe sol american, a primit onorul dat unui șef de stat, a strâns mâna celui mai important lider mondial. Nu a fost nevoit să vorbească din spatele zidurilor Kremlinului, ci de pe o scenă americană, în calitate de „egal” al președintelui SUA. Fără sancțiuni suplimentare, fără presiuni publice majore, fără obligații concrete. Practic, a câștigat o validare a politicii duse din 2020 până azi, pe din partea celui mai mare jucător.
În esență, summitul nu a produs niciun acord, niciun compromis, nici măcar o foaie de parcurs. „Am căzut de acord asupra multor puncte, dar nu asupra celui mai important”, a spus Trump. Adică, nimic concret. În schimb, am văzut o înscenare diplomatică în care orgoliile celor doi lideri au fost atent lustruite.
Între timp, Ucraina rămâne singura absentă de la masa unde se decide viitorul său, iar Europa a rămas cu rolul de spectator incomod. Războiul continuă, oamenii mor, dar marile puteri și-au demonstrat că pot dialoga când au interes.
Summitul din Alaska va intra în istorie nu ca începutul păcii, ci ca lecția cinică a geopoliticii: războaiele nu se opresc când e timpul, ci când liderii pot transforma oprirea lor într-o victorie personală de imagine.
P.S. Melania Trump a făcut singurul gest care merită salutat. A scris o scrisoare personală liderului de la Kremlin. „Dragă domnule Președinte Putin,” începe scrisoarea primei doamne. „Fiecare copil poartă în inima lui aceleași visuri tăcute, fie că se naște întâmplător într-un sat sau într-un centru urban magnific. Ei visează la iubire, la posibilități și la siguranță în fața pericolelor.”
„Ca părinți, datoria noastră este să hrănim speranța generației următoare,” continuă scrisoarea citată de Fox News. „Ca lideri, responsabilitatea de a proteja copiii noștri merge dincolo de confortul câtorva privilegiați.”
„Este incontestabil că trebuie să ne străduim să construim o lume plină de demnitate pentru toți – pentru ca fiecare suflet să se trezească în pace, iar viitorul însuși să fie păzit în mod desăvârșit,” se arată în scrisoare. „Un concept simplu, dar profund, domnule Putin, și sunt sigură că sunteți de acord: descendenții fiecărei generații își încep viața cu o puritate, o inocență care se află deasupra geografiei, guvernării și ideologiei.”
„Domnule Putin, dumneavoastră, de unul singur, puteți reda lumii râsul lor melodios,” a scris Prima Doamnă. „Protejând inocența acestor copii, veți face mai mult decât să slujiți numai Rusia – veți sluji însăși omenirea.”
„O asemenea idee îndrăzneață transcende toate diviziunile omenești, iar dumneavoastră, domnule Putin, sunteți chemat să puneți în aplicare această viziune printr-o singură semnătură astăzi,” a scris ea. „A sosit timpul.”
Pare un semn de slăbiciune, dar măcar este omenească...