Anul 2012 este unul important din punctul de vedere al negocierilor asupra modificărilor pe care le va suferi bugetul Uniunii Europene în perspectiva următorului exerciţiu financiar 2014-2020, se arată într-un studiu realizat de Centrul Roman de Politici Economice (CEROPE), lansat ieri.
Potrivit documentului institulat "Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva praticipării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar", criza economică şi financiară globală, declanşată în anul 2007, a complicat negocierile, iar sumele exorbitante destinate salvării unor state şi sistemele financiare cu probleme au determinat o atitudine extrem de conservatoare a statelor cu contribuţii nete la bugetul UE.
"Pe deoparte, se exclude o creştere cantitativă a bugetului, acesta rămânând plafonat la maximum 1,05% din Produsul Intern Brut comunitar. Pe de altă parte au suferit, din punct de vedere calitativ, regiunile cele mai sărace, adică tocmai acelea care au cea mai mare nevoie de convergenţă. În plus, obiectivele Agendei Europa 2020, deşi susţinute în continuare la nivel declarativ, nu sunt sprijinite şi de o alocare bugetară corespunzătoare", se arată în studiul care a fost coordonat de economistul-şef al Băncii Centrale, Valentin Lazea.
Potrivit studiului, România dispune de o marjă foarte îngustă de negociere pe care gradul modest de absorbţie nu o ajută în vreun fel, fiind obligată să ţină seama atât de argumentele principale, cât şi de cele pragmatice, în susţinerea diverselor măsuri de modificare a Bugetului, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli.
Recomandările noastre
