Câţiva arhitecţi din străinătate au venit să-i înveţe pe ţăranii din Potoc, judeţul Caraş Severin, că pământul galben este cel mai bun la zidit case.

Specialiştii în construcţii din Africa de Sud, Columbia, Germania, Japonia, Marea Britanie, Malaezia, Serbia şi Ucraina au debarcat în satul Potoc din judeţul Caraş Severin să le dea sătenilor o lecţie de viaţă. Fără cuvinte mari sau studii avangardiste, arhitecţii le-au spus ţăranilor să uite de moda termopanelor albe, a mortarelor semipreparate şi să redescopere frumuseţea construcţiilor tradiţionale, făcute din piatră sau lut. Schimburi de experienţă Inginerii n-au venit însă în Caraş Severin numai cu învăţături: vor să deprindă de la locuitorii din Potoc tehnici de construcţie care s-au pierdut de-a lungul vremilor. Ca obiect de demonstraţie folosesc şcoala din sat, care a fost construită în anii ’60. Clădirea va fi transformată de străini într- un centru cultural. De pe lista materialelor vor fi însă tăiate mortarele chimizate ori tavanele false din plastic, pentru că arhitecţii vor să redescopere metodetele de lucru de pe vreme bunicilor şi străbunicilor oamenilor din Potoc: canturi sau bârne din lemn, ziduri din piatră şi liantul de pământ galben. Atelier la a treia ediţie Vizita străinilor în Caraş Severin face parte dintr-un eveniment anual, numit "Workshopul PAO", aflat acum la a treia ediţie. Timp de 17 zile, arhitecţii vor călători în regiunea Cheile Nerei, lângă Oraviţa, pentru a începe proiectul de reabilitare a vechii şcoli din Potoc. Şcoala de vară pune accent pe învăţarea practică. De aceea, specialiştii iau legătura cu bătrânii satului şi cu profesioniştii comunităţii – zidarul sau fierarul, pentru a învăţa meserie", pe care să o transmită mai departe tinerilor săteni. De exemplu, de la zidar deprind tehnica de construcţie în zonă, folosind exclusiv piatra cioplită, fără mortar. Lecţie de arhitectură "Ideea taberei de arhitectură de la Potoc este de a explica oamenilor din satul românesc că poţi să construieşti orice, folosind materialele locului, cele pe care le găseşti în zona respectivă în mod natural", explică arhitectul german Michael Wieczorek, cel care a pus la cale inedita tabără. El spune că toată experienţa va fi "o lecţie de arhitectură" nu numai pentru cei veniţi de peste mări şi ţări, ci şi pentru sătenii din Potoc. "Oamenii trebuie să înveţe să tencuiască din nou cu tencuială pe bază de var, ca pe vremuri, să construiască piatră pe piatră, fără mortar chimizat", a mai spus neamţul. Termopanele sunt interzise în noul stil de arhitectură predat sătenilor din Potoc. Motivaţia pentru întreaga desfăşurare de forţe: "Există deja o prea mare invazie a kitschului în satele noastre şi un mod complet nefericit de reconstruţie a unor case tradiţionale", explică alt arhitect prezent în proiect, timişoreanul Constantin Comănoaea. Proiect internaţional PAO este un proiect al unui grup de arhitecţi, artişti şi designeri din Germania, care, începând din 2005, organizează şcoli de vară în diferite ţări pe proiecte experimentale - de la intervenţii artistice mici deasupra pavilioanelor de arhitectură, până la Land Art. Celor 22 de studenţi veniţi la Potoc anul acesta, care în majoritate sunt din afara ţării, le vor susţine ateliere şi cursuri reputaţi arhitecţi veniţi din străinătate. Între aceştia, germanii Robert Garling, Anja Jannak, Jörg Rainer Noenning, Kai Uwe Reitmann, japonezii Takaaki Teruuchi şi Tetsuo Kobayashi, precum şi sârboaica Jelena Vojvodic. LA MASĂ. Obiceiurile sătenilor au fost dezbătute cu videoproiectorul STUDIU. Arhitecții observă vechile metode de zidit ale țăranilor METODE Comunitatea, implicată în proiect Ideea workshopului PAO îşi are originea în proiectul pedagogic Bauhaus: profesorii de la Bauhausschule au venit din diferite domenii ale culturii şi erau în acelaşi timp artişti şi gânditori, arhitecţi şi reformatori, care au reflectat asupra complexităţii vieţii moderne. PAO conceptualizează meşteşugul tradiţional şi consideră, ca şi maeştrii de la Bauhaus, că învăţarea teoretică e mai eficientă dacă se combină cu practica. PAO pune accentul pe integrarea cât mai multor localnici în proiectele sale. "Oamenii reprezintă o sursă de memorie a ideilor culturale, care merg de la sacru şi profan la mituri, fapte şi acţiuni care au format locul respectiv. De aceea, la fiecare tabără, copii, tineri şi bătrâni participă la lucrările practice, precum şi la diverse cursuri organizate de participanţii la proiect", a mai spus arhitectul Michael Wieczorek.