Guvernul a pus ochii pe banii de viitor ai salariaţilor tineri, în speranţa că ar putea acoperi o parte din golurile bugetului de asigurări sociale, care necesită doar în acest an 500 de milioane de euro.

Statul vrea să ia 2,68 miliarde de lei din buzunarele celor aproape cinci milioane de participanţi care se bazează pe o pensie privată obligatorie cât mai mare la anii bătrâneţii, potrivit calculelor EVZ. Acesta este efectul tăierii drastice a contribuţiilor pe Pilonul II la 0,5% din iunie 2010 şi până la finele anului viitor, ceea ce înseamnă o naţionalizare mascată a pensiilor private.

În prezent, contribuţiile sunt de 2,5% din salariul brut, cu toate că ar fi trebuit să ajungă la 3% în 2010, aşa cum prevede legea.

„Este o soluţie de criză ce loveşte în oameni care au avut încredere în statul român şi contribuie pe Pilonul II. Sper că după trecerea crizei contribuţiile să fie restabilite”, afirmă Bogdan Baltazar, consultant financiar şi fost preşedinte al BRD.

Fiecare pierde 730 de lei

Un client al unui fond de pensii private obligatorii va pierde în medie 733 de lei în această perioadă din cauza tăierii contribuţiilor la 0,5%, în condiţiile în care lunar primeşte în cont aproape 37 de lei. A ceastă sumă totală reprezintă însă numai valoarea contribuţiilor care nu vor fi virate fondului său de pensii.

„Gaura” reală ar putea fi şi mai mare: de circa 900 de lei în cazul unei persoane care încasează o contribuţie medie. Aceasta deoarece banii sunt înmulţiţi de administratorii fondurilor. În 2009, câştigul mediu obţinut de fondurile de pensii de pe Pilonul II a fost de 24%.

Scăderea contribuţiilor înseamnă reducerea sumelor acumulate în conturile individuale ale participanţilor şi, implicit, pensii mai mici la bătrâneţe. Aceasta, cu toate că statul a introdus pensiile private obligatorii deoarece sistemul public nu reuşeşte să le asigure actualilor pensionari venituri decente şi deoarece nu este sustenabil pe termen lung. Totuşi, prin o astfel de măsură actualii pensionari nu scapă de tăierea pensiilor cu 15%, angajament luat faţă de FMI.

„Având în vedere situaţia actuală a bugetului de stat, înţelegem că orice sumă economisită e bine-venită, dar, în acelaşi timp, reducerea contribuţiei are un impact nesemnificativ asupra deficitului”, a spus, ieri, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.

Administratorii se gândesc la „pensionarea” afacerii

„Prin reducerea contribuţiei, cheltuielile administratorilor nu se mai pot susţine din veniturile acestora, adică din comisioanele aplicate participanţilor. În acest caz, administratorul are două posibilităţi: fie cere, din nou, bani acţionarilor, fie intră în faliment”, a declarat Crinu Andănuţ, şeful Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat. Administratorii vor lua decizia finală după ce vor avea mai multe informaţii referitoare la evoluţia viitoare a contribuţiilor. „Avem nevoie de mai multe detalii despre ce ar trebui să se întâmple după 2011 pentru a evalua magnitudinea dezastrului care, în orice caz, va fi enorm”, afirmă Besim Jawad, şeful Eureko Pensii.

„Este o măsură care loveşte în cei mai tineri pentru a încerca să echilibreze Pilonul I, ai cărui beneficiari sunt, evident, cei aflaţi la pensie.“, BOGDAN BALTAZAR, consultant financiar

ALTERNATIVĂ

Soluţie: să atacăm reducerea în instanţă

Decizia guvernanţilor de a reduce la 0,5% contribuţiile la fondurile de pe Pilonul II poate fi atacată în justiţie. Oricare dintre cei aproape cinci milioane de participanţi poate da statul în judecată pentru a-şi recupera banii pierduţi prin nevirarea lor în contul de pensie privată obligatorie.

Mult mai eficient din punct de vedere al costurilor ar fi ca angajaţii care vor să conteste această decizie să se asocieze. Şi administratorii de pensii private obligatorii pot da în judecată statul în numele clienţilor lor care sunt prejudiciaţi de reducerea drastică a contribuţiilor. Până la implementarea deciziei, guvernanţii ar putea fi sensibilizaţi de ieşirea în stradă a celor 5 milioane de contributori.

PE ULTIMUL LOC

Suntem codaşii Europei la pensii private

Un contributor din Polonia pe Pilonul II are în cont o sumă de aproape 23 de ori mai mare decât unul din România. Mai precis, un tânăr polonez a acumulat 3.450 de euro în cont, iar un român - doar 152 de euro. Noi ne clasăm pe ultimul loc în Europa din acest punct de vedere.

Un ungur are aproape 3.200 de euro în contul de pensie obligatorie, iar un croat - aproape 2.900 de euro. Chiar şi vecinii bulgari au de trei ori mai mulţi bani în contul de pe Pilonul II - aproape 450 de euro fiecare participant.

Sumele acumulate de clienţii din alte ţări sunt consistente şi datorită faptului că aceştia primesc mai mulţi bani în conturi. De exemplu, lituanienii primeau acum 2 ani 8% din salarii în conturile private de pensii. Şi contribuţiile lor au fost reduse din cauza crizei, dar sunt la 4% în prezent. Mai nefericiţi decât noi au fost estonienii, cărora anul trecut li s-au tăiat integral contribuţiile de la 6%.