sQuba, automobil, barcă şi submarin electric

sQuba, automobil, barcă şi submarin electric

Ediţia din acest an a Salonului Auto de la Geneva (6-16 martie) nu va avea foarte multe exponate construite pe principiul „zero emisii poluante“, dar printre puţinele excepţii se numără un prototip cu adevărat uimitor - sQuba, o maşină care poate fi condusă pe şosea, pe apă şi sub apă.

Vehiculul sQuba este în întregime electric, propulsat de trei motoare alimentate de pile cu litiu-ion, reîncărcabile. Ineditul autovehicul este rezultatul obsesiei pe care Frank Rinderknecht, patronul firmei elveţiene care l-a construit, Rinspeed, a avut-o de peste 30 de ani, de când a văzut filmul „James Bond: Spionul care m-a iubit“. Bond, jucat atunci de Roger Moore, conducea un superbolid Lotus Esprit, aparent adaptat deplasărilor subacvatice.

Problema era că scena respectivă fusese, evident, trucată, iar Rinderknecht a dorit de atunci să transforme visul în realitate, ceea ce se pare că a reuşit cu sQuba. Cele trei motoare electrice ale maşinii sunt amplasate în spate, două dintre ele fiind dedicate deplasării pe şi sub apă. Pentru a intra în imersie cu sQuba, şoferul trebuie să deschidă compartimentele speciale din portiere, nu înainte de a-şi pune aparatul de respirat şi, după caz, ochelarii de scafandru.

Cei maximum doi ocupanţi ai maşinii pot conduce sub apă la o adâncime de cel mult 10 metri, la viteze de până la 16 km/h. Pe apă, sQuba atinge o viteză maximă de 22 de km/h, în timp ce pe uscat ea se poate deplasa cu până la 120 km/h. Mai mult, pe uscat, maşina se conduce singură, şofatul putând fi lăsat integral în seama computerului de bord şi a senzorilor laser integraţi într-un sistem de navigaţie futurist.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dacă ocupanţii maşinii decid să iasă din ea în timp ce se află sub apă, sQuba revine automat la suprafaţă. Din cauza limitelor impuse de bateriile litiu-ion, autonomia vehiculului este de numai 80-100 de kilometri, pe uscat. Rinderknecht parează vocile critice care spun că maşina nu are chiar „emisii poluante zero“, în condiţiile în care acumulatorii săi sunt încărcaţi cu electricitate generată din combustibili fosili, arătând că Elveţia produce curent electric în principal cu hidrocentrale.