Spionaj la MAp, pregătirea pentru Cotroceni şi amintiri din infernul din ‘77

Spionaj la MAp, pregătirea pentru Cotroceni şi amintiri din infernul din ‘77

RETROSPECTIVĂ. Prima săptămână de primăvară a debutat în forţă. Un subofiţer din cadrul Ministerului Apărării a fost reţinut pentru că, împreună cu cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov, ar fi „vândut” Kievului, sub supraveghere contrainformativă, hărţi ale unor unităţi militare folosite de americani.

"În urma cercetărilor efectuate a rezultat că cei doi inculpati au folosit  (dezvoltat) un sistem, în baza caruia Floricel Achim a procurat din cadrul unei unităţi militare a Ministerului Apărării documente cu caracter militar, inclusiv din categoria celor clasificate, a căror diseminare neautorizată este de natură să pună în pericol securitatea naţională şi apărarea ţării, pe care ulterior le-a predat lui Marinov Zikolov", se precizează, luni, într-un comunicat al DIICOT.

Marţi, acesta a recunoscut că a vândut informaţii clasificate, pentru sume cuprinse între 800 şi 1.000 de dolari, motivându-şi gestul prin situaţia materială precară.

Doi diplomaţi ucraineni au fost expulzaţi din România, gestul generând un schimb dur de replici între cele două diplomaţii. „Nicio ţară civilizată nu procedează aşa. Li s-a spus celor doi ataşaţi militari să plece, fără să li se ofere nicio explicaţie”, a transmis serviciul de presă al Ministerului Apărării de la Kiev.

Presa ucraineană susţine că represaliile diplomatice sunt deja în derulare, ataşatul militar la Ambasada din Kiev, Radu Filip, şi secretarul II al consulatului român din Cernăuţi, Iustinian Focşa, fiind pe cale de a fi expulzaţi. Motivul invocat: „ar fi întreprins acţiuni vizând aducerea unor prejudicii securităţii Ucrainei”.

Parlamentarii ucraineni au decis, marţi, demiterea ministrul de Externe, Volodimir Ogrâzko, din cauza modului defectuos în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile. Verdictul nefavorabil pronunţat de Curtea Internaţională de Justiţie în disputa teritorială cu România se află în spatele acestei decizii.

32 de ani de la marele cutremur din 1977

Evenimentul zilei a reconstituit, miercuri, momentele de suferinţă, confuzie şi solidaritate din Bucureştiul aflat în ruină în urma seismului din 1977, care a marcat pentru totdeauna Capitala. Bilanţul este unul cutremurător şi se înscrie perfect ziua neagră de martie în lista marilor drame care au chinuit oraşul. 56 de secunde, 7,2 grade pe scara Richter, 1.570 de morţi în toată ţara şi alte mii de răniţi şi pagube de însumând de 1,4 miliarde de dolari americani.

Ioana Ionescu, o bucureşteancă salvată din ruinele blocului Scala şi-a amintit ziua tragediei colective şi momentele care au urmat.

Năstase poate fi cercetat penal

Deputaţii au aprobat, miercuri, cu 158 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” şi două voturi anulate, cererea de urmărire penală formulată de procurorul general Laura Codruţa Kovesi în privinţa începerii anchetei penale împotriva fostului premier. După votul din Cameră, Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să instrumenteze dosarele „Mătuşa Tamara” şi „Zambaccian 2” şi să decidă dacă îl trimite pe Adrian Năstase în judecată.

Cu numai o zi înainte de vot, deputaţii hotărâseră că pentru începerea urmăririi penale a unui ministru-parlamentar sunt suficiente 50% plus unu voturi, şi nu două treimi din numărul total al deputaţilor prezenţi, aşa cum prevedea vechiul regulament.

Iliescu, aniversare cu jandarmi Fostul preşedinte al României a împlinit, marţi, 79 de ani. Nu a fost, însă, o aniversare liniştită pentru veteranul social-democrat.Opt tineri din organizaţia „Noii golani” l-au aşteptat cu lumânări aprinse, cerând judecarea fostului preşedinte „pentru morţii de la Revoluţie şi din mineriade”. În numai câteva minute, Jandarmeria i-a săltat pe cei opt protestari.

„Nişte băieţi care se plimbă pe aici, care nu au apucat să facă nimic în viaţă şi îi critică pe alţii”, a comentat incidentul Adrian Năstase. În căutarea candidatului pentru prezidenţiale

Cursa pentru Palatul Cotroceni a început, deşi numai în culise, la nivel informal. În timp ce PSD este în căutarea unui candidat potrivit, care să îi facă faţă adversarului Traian Băsescu, în PNL lucrurile par mai clare. Ludovic Orban a anunţat că nu va mai candida pentru şefia formaţiuni, acordându-i tot sprijinul său lui Crin Antonescu.

"Preşedintele PNL va câştiga alegerile prezidenţiale şi acest preşedinte va fi Crin Antonescu", a subliniat Orban.

În tabăra PSD, declaraţiile sunt halucinante. Năstase, consideră că, în condiţiile în care formaţiunea sa va avansa un candidat la prezidenţiale "fără dinţi", mergând pe o formulă "liniştită" şi "moale", acesta va avea şanse foarte mici să câştige alegerile prezidenţiale din toamnă. "Ştiţi care e formula la şerpi, cum li se verifică dinţii? Această formulă o aplicăm. Găsim unul cu dinţi foarte tari. În momentul în care prinde căpăţâna celui care trebuie, să i-o sfărâme", a completat preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie. Liderul partidului, Mircea Geoană, s-a limitat să spună că formaţiunea pe care îl conduce "are nevoie de un candidat care să îl bată pe Băsescu". "România intră obosită în criză"

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat miercuri că România se află în pericolul ca, atunci când se vor resimţi asupra sa efectele crizei economice, să fie deja obosită.

"Pericolul pentru România este ca, bătându-ne pe ţinte mai mult sau mai puţin îndepărtate de problematică, să uităm caracteristicile şi efectele crizei financiare asupra României", a susţinut Isărescu, în cadrul unei dezbateri referitoare la efectele crizei internaţionale asupra economiei româneşti.

Declaraţiile acestuia vin în contextul în care statisticile arată o situaţie îngrijorătoare- numărul de şomeri a crescut, în luna februarie, cu 0,4 procente, ajungând la aproape o jumătate de milion de persoane la nivel naţional. SĂPTĂMÂNA ÎN CIFRE

Ne puteți urmări și pe Google News