O nouă poveste incredibilă sochează România. De data aceasta este vorba despre o româncă, stabilită în Spania şi un bărbat din Câmpia Turzii! Cei doi au împreună un copil în vârstă de nouă ani, dar trăiesc despărţiţi încă din anul 2013, când acesta a pleacat din Spania după ce soţia a descoperit că mai avea un copil ilegitim, pe lângă cei doi copii ai lui de până atunci, dar şi pentru că i-a cheltuit aprope toți banii pe diferite plăceri. În momentul în care femeia s-a uitat pe rețele sociale, a descoperit niște fotogarfii de la o festivitate unde soţul ei a fost „răpit” şi i s-a urat „casă de piatră, alături de mireasă”. Aceasta s-a panicat, crezând că respectivul, cu care e-n plin proces de divorţ se căsătorise ilegal cu o altă femeie, cu care avea deja un băiat! Femeia, care şi-a adoptat pe facebook numele „soţului”, respinge acuzaţia, spunând că e vorba de botezul fiului lor – şi nu de o căsătorie!

Rebeca Florea este o femeie frumoasă, coafeză de profesie, în vârstă de 30 de ani, stabilită împreună cu părinţii, în Spania, de când avea nouă. În urmă cu alţi nouă ani,în timp ce se afla în vacanţă în locurile natale, Câmpia Turzii, aceasta l-a cunoscut pe Sergiu-Viorel Florea, un bărbat chipeş din municipiu, în vârstă de 36 de ani. S-a îndrăgostit nebuneşte şi s-a căsătorit rapid cu el, nebănuind însă ce-i va rezerva soarta. Iar povestea femeii, cel puţin în varianta relatată jurnalistului de la  Gazeta de Cluj, este o dovadă incredibulă a naivităţii unei femei atunci când aceasta iubeşte şi cade în mrejele unui bărbat cu şarm şi talent de manipulator.

 

„Totul a început în 2008 când ne-am cunoscut. La început era totul ok, dar puţin a durat. Eu am rămas însărcinată, la puţine luni de relaţie şi Sergiu, când a văzut că mă are la mână cu sarcina a scos la iveală adevăratul personaj pe care-l reprezintă, adică: un materialist, un misogin, un beţivan, un manipulator, un şantajist, un egoist, un meschin şi un narcisist. Eu am fost maltratată şi înşelată în toate privinţele de personajul acesta. La începutul sarcinii am stat la părinţii mei, bucurându-ne de toate comodităţile posibile, dar cum nu era în largul lui, pentru că aveam pe cineva să mă apere acest lucru, nu i-a mai convenit şi a tot tras de mine să ne mutăm singuri. Asta a fost cea mai mare greşeală făcută de mine”. Rebeca arată în continuare că soţul ei avea un plan laborios de manipulare iar ea, naivă, dorind ca totul să decurgă bine – şi iubindu-l nespus –  a acceptat toate iniţiativele lui. „Ne-am mutat într-o casă a mea, a părinţilor mei, care mi-o lăsaseră ca să locuim acolo – pentru că el nu avea nici un leu în buzunar, pentru absolut nimic. Eu eram cea care plătea totul şi când zic totul atunci asta înseamnă chiar totul. Să nu uităm faptul că el a mai fost o dată căsătorit şi din relaţia aia avea şi un copil şi eu am aflat despre copil din întâmplare şi nu că nu mi-a zis din ruşine sau că eu nu l-aş fi acceptat cu copil, ci pentru că avea planul diabolic în derulare.  Iarna eu, însarcinată fiind l-am obligat să mergem la Bucureşti, să vedem copilul şi să-i cumpărăm lucruri necesare pentru iarnă. El nu dorea acest lucru – pentru că, după mintea lui, o pedepsea pe ea prin copil – dar până la urmă l-am convins şi am luat maşina tatălui meu. Şi, cu banii mei ne-am dus la Bucureşti, „riscându-mă” printre munţi, fiind cât pe ce să facem şi un accident”, explică femeia. Ajunşi acasă, Rebeca deja plănuia să-l aducă pe băiat la ei în următoarea vacanţă, lucru pe care l-au şi făcut, deşi între timp în casă aveau loc numai certuri, beţii şi maltratările curente, susţine aceasta. „Mă supunea, puţin câte  puţin, îndepărtându-mă de familia mea. Eram, totuşi, conştientă că în cazul în care aveam nevoie de bani sau altele părinţii mei nu mă vor lăsa fără ajutor. Viaţa de zi cu zi devenise tot mai oribilă: se îmbăta şi făcea scandal, indiferent care ar fi fost motivul şi eu îmi blestemam zilele, nu mai ieşeam din casă, mă izolasem complet. Devenisem o fantomă, iar mama nu mai îndrăznea să vină pe la noi din cauza atmosferei de scandal continuu pe care o găsea acolo”.

 

Situaţia a persistat până într-o zi, când ajunsă la capătul puterilor, Rebeca a cerut ajutor familiei, pentru că era prea slabită din cauza sarcinii şi a chinurilor la care era supusă. Mărturiseşte mai departe: „Am fost dusă la spital, unde am stat internată timp de două săptămâni, cu risc de avort. Am ieşit, mă refăcusem puţin – bineînţeles el cerându-mi din nou iertare şi dând vina pe şocurile îndurate în trecutul său. Am căzut din nou în capcană! Nu a durat mult şi a început cu aceleaşi purtări: pleca de dimieneaţă, în timp ce noi ne ridicam casa noastră, la Câmpia Turzii, tot pe banii mei – pentru ca el  să se ocupe de combinaţii – cumpăra maşini din străinătate, le repara sumar şi le revindea.  Se întorcea seara târziu, mereu beat şi pus pe scandal. Deci vreau să vă spun că eram terorizată şi eu şi fetiţa mea din burtică – chinuită psihic şi fizic. Practic, nu-i doresc nimănui să treacă prin ce am trecut eu. Vine băiatul şi certurile devin şi mai dure, soţul se îmbăta krupp şi se răzbuna pe mine şi pe băiat. Ajunsesem să plecăm de acasă până ce adormea el, iar a doua zi începea cu partitura veche: „Iartă-mă că nu am vrut”! Deci mă manipula cum vroia. Băiatul începuse să facă pipi în pat, de îngrozit ce era şi eu nu mai ştiam ce să mai fac când ştiam că e timpul să ajungă acasă şi o să continue să bea. Dar nu vorbeam cu nimeni, ca să nu înrăutăţesc situaţia. De asemenea, mama mea nu mai venea la noi, de frica gurii lui – pentru că el asta zicea, că mama îmi bagă în cap diverse lucruri. Singura care mai venea când ştia că nu este acasă era o mătuşa de-a lui, care a stat împreună cu el şi cu prima soţie în Spania şi ştia de ce este în stare. Dar el nici pe aia nu o suporta pentru că în Spania o bătuse pe prima soţie şi fata, cum nu avea pe nimeni, s-a plâns tocmai la mătuşa lui, care a mers cu ea la poliţie şi au depus plângere. Rezultatul a fost atunci că Sergiu a stat două zile în puşcărie, aşa că femeia, îngrijorată de soarta mea mă tot căuta să vadă cum mai sunt şi îi şi transmitea apoi mamei”. În speranţa că lucrurile se vor linişti, Rebeca spune „Da” la Starea Civilă şi căsătoria are loc. Dar – arată ea – toţi cei prezenţi au parte de o surpriză de proporţii, la nuntă, din partea mirelui: „Vin fraţii mei şi tatăl meu din Spania la cununie, ei săracii nu ştiau nimic despre mine fiindcă mama, fiind singură în România – şi cunoscându-l bine pe tata, fire năvalnică – îi era teamă să îi zică ceva. În noaptea cununiei, deja de la restaurant s-a îmbătat, mortal, şi în casa părinţilor lui s-a legat de sora mea de faţă cu toată lumea, iar ea a trebuit să se ascundă în baie… A doua zi părinţii mei s-au prezentat, acasă, la mama lui Sergiu, unde mă aflam şi mi-au zis: „Până acuma am tăcut deşi vedeam că te chinuie şi că te înşeală pe faţă! Dar, gata, tu o să înnebuneşti cu un astfel de om, pe lângă faptul că îşi bate joc de tine, aşa că trebuie să acţionezi! Fetiţa ta o considerăm şi pe a noastră, aşa că poţi să stai liniştită, nu o să fii singură, vino cu noi acasă, în Spania”! Dar eu inocentă şi manipulată nu m-am dus şi am mai ţinut-o aşa încă vreo câteva luni, până ce m-am decis, în sfârşit, că eu în România nu vreau să nasc! Aşa că am plecat în Spania ca să-mi pregatesc toate cele necesare pentru a naşte acolo”.

 

 

Se întoarce în România şi cu două luni înainte de a naşte fetiţa, Rebeca pleacă în Spania, cu soţul.  Rămâne singură cu el, acolo, pentru că sora ei avea nuntă în România şi toată familia se afla în ţară. „El nu vroia să mergem la nuntă, fiindcă avea totul plănuit să nu am pe nimeni cu mine ca să ma poată ajuta. Trece nunta şi stăm câteva luni cu fetiţa, să fie un pic în putere, după care plecăm în România. Întodeauna făceam ce zice el, neţinând cont de faptul că eu am fost cea care a cumparat totul fetiţei nou născute – şi pe deasupra plăteam şi construcţia casei din România. Ajungem în România, dar el continuă cu acelaşi treburi obişnuite: beţii, certuri şi curve, dar eu ce mai puteam face… Trebuia să înghit pentru că nu am ascultat de nimeni… Şi, ca să ma aibă şi mai îndepartată de familie şi cunoscuţi, mă obligă să ne mutăm în Turda, unde tot aşa eu plăteam totul: chiria, întreţinerea fetiţei şi în continuare construirea casei. El nu făcea altceva decât umbla la combinaţiile lui, eu rămâneam singură în casă, cu fetiţa rugându-mă să nu vină băut, dar el aşa apărea, zi de zi. S-a întâmplat însă ca sora mea şi soţul ei se aflau în Romania şi mai veneau pe la mine… Cum a văzut el un pic de ajutor moral din partea lor, Sergiu s-a îmbătat şi a plecat toată noaptea -lăsându-mă singură cu fetiţa după ce a aruncat verigheta pe masă. În noaptea aia am crezut că mor, nu ştiam ce să fac: să sun salvarea, dar dacă sunam, cu cine rămânea fetiţa? De dimineaţă ajunge el, mortal de beat, în timp ce eu îmi făceam bagajele. Când a văzut a început scandalul, ceva îngrozitor. Între timp o sunasem pe sora mea să vină după noi şi am plecat acasă la părinţii mei. Când a aflat că sora şi tatăl meu au plecat în Spania s-a întros la mine acasă cerându-mi iertare şi eu încă odată am făcut-o. Mai rămăsese mama, dar şi ea trebuia să plece, iar după plecarea ei a început sfârşitul”, continuă Rebeca.

 

Timp de două săptămâni, femeia a fost chinuită şi curând a ajuns fără niciun ban. Cu cuţitul ajuns la os, i-a cerut surorii să-i cumpere bilet de avion pentru Spania.  „Când i-am zis asta el iarăşi a făcut scandal, pleacă şi apoi se întoarce şi îmi zice să plec eu cu fata, fiincă apoi vine şi el. Mi-a promis că-mi va face împuternicirea, ca să pot duce singură, fata, în Spania . Eu trebuia să plec joi şi marţi el vine acasă zicându-mi că nu mai îmi dă nicio împuternicire, după care iese pe uşă şi pleacă. Eu am înnebunit, nu mai ştiam ce să mă fac şi la cine să apelez. Nu apare toată noaptea şi a doua zi, miercuri, vine şi-mi zice că îmi dă împuternicirea, dar mai întâi trebuie să mergem la notar să semnez ceva acte pentru ca – vezi Doamne! – el să poată pune gazul şi lumina la casa noastră, aflată încă în construcţie – şi că dacă nu o fac nu mă lasă să plec împreună cu fata. În aceeaşi zi mergem şi semnez tot ce mi se pune în faţă, fără ca notarul să-mi zică nimic. Semnez şi plecăm acasă. El era cel mai fericit, cu asta de fapt şi-a finalizat planul: să mă chinuie şi să mă determine să semnez orice, ca un om nebun. Făcea pe amabilul fiindca ştia că fără mine nu se putea continua construcţia casei”, declară ea. Relaţia dintre ei rămăsese doar de formă: ea era interesată doar de fetiţă şi el de casă.  Totuşi, Sergiu venea în răstimpuri, în Spania şi apoi pleca casă, în românia. Rebeca susţine că între timp Sergiu i-a mai facut un copil unei fete, nerecunoscut însă – iar fata, ruşinată, a fost alungată de familie ajungând în Austria, unde s-a măritat cu un cetăţean austriac. „Eu nu ştiam nimic de copil dar am aflat de câte ori m-a înşelat, aşa că terminăm relaţia. El pleacă din Spania şi ne păraseşte pe amândouă, asta a durat până în 2013, după care el nu a mai corespondat cu mine sau nici n-a catadixit să vorbească măcar cu fata, doar întreba, odată la doi ani, când mergem acasă şi asta o făcea ca să mă prindă acolo cu fata şi să mă oblige să-i cedez casa – ori ceva de genul ăsta, ca eu pot să intru cu fata în ţară, dar nu şi să ies”. Nu s-a mai întors în România, de teamă, sătulă să tot piardă cu el mii de euro. „Iar atunci când şi-a dat seama că, într-adevăr, s-a terminat relaţia, în momentul când ne-a părăsit, mi-a furat şi verigheta mea de cununie şi inelul de logodnă, pe lângă faptul că a intrat în casa părinţilor mei cu ţiganii şi a furat de vreo 5.000€. De când nu mai este cu mine numai de lucruri rele s-a ocupat şi cum a văzut că nimeni nu-l acceptă, adica nici o femeie, a găsit-o pe femeia asta şi ea cu un trecut de vai şi amar şi ea cu doi copii… Şi probabil a manipulat-o şi pe ea, ca şi pe mine şi i-a mai facut şi ei un copil şi de gura lumii şi de ruşine că deja sunt patru copii cu patru femei şi de gura lui maică-sa sunt lucrurile cum sunt, momentan”, îşi încheie femeia lunga poveste .

 

Contactat, pentru a răspunde acuzaţiilor actualei soţii Sergiu-Virgil Florea s-a mulţumit să ne declare, enigmatic: „E problema mea să-mi fac viaţa aşa cum doresc, şi actele vor vorbi în cazul nostru. Momentan nu doresc să dau declaraţii despre această situaţie”. Emilia-Maria „Florea”: “Pot pe Facebook să-mi dau ce nume vreau, doar actele dovedesc realitatea… Dar dacă vreţi să ştiţi ce-a fost acolo, n-a fost nuntă, ci doar botezul copilului nostru. Nu sunt nici măritată cu Sergiu, nici logodnica lui, doar stau cu el”.

 

Cu promptitudine, domnia sa a cercetat personal cazul şi ne-a comunicat, rapid, următoarele: „În registrele noastre apare o singură căsătorie – cea între Florea Sergiu şi Florea Rebeca, nu există alta încheiată de Florea Sergiu la noi, la Câmpia Turzii. De asemenea, e exclus ca Florea Sergiu şi Bucur Emilia să fi încheiat o căsătorie în străinătate sau în altă parte, fiindcă ar fi fost necesară o adeverinţă de la noi, ori noi n-am eliberat nimic în acest sens”.