Ce crede Năstase despre foştii colegi Stănoiu şi Tănăsescu
- Virgil Burl ă
- 24 noiembrie 2011, 20:08
Adrian Năstase a fost audiat, astăzi, pentru ultima oară în dosarul "Mătuşa Tamara", în care este acuzat pentru luare de mită. Magistraţii se vor pronunţa pe 7 decembrie.
În acest dosar Adrian Năstase a fost trimis în judecată pe 31 mai 2007, sub acuzaţia de dare de mită. Astăzi, în acest dosar au mai fost audiaţi Ristea Priboi şi Ioan Melinescu, Fostul şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). În ultima şedinţă de judecată a dosarului Mătuşa Tamara, tensiunea acumulată şi-a spus cuvântul. În timp ce procurorul de şedinţă prezenta concluziile procesului, avocatul lui Adrian Năstase a izbucnit, ridicând tonul în faţa judecătorilor. El s-a arătat nemulţumit că instanţa nu a încuviinţat un nou termen de judecată pe motiv că trebuie să-şi pregătească apărarea. Preşedintele de complet nici nu a vrut să audă, susţinând că acest "dosar se judecă deja de trei ani".
Informaţii contradictorii Atunci, apărătorul a cerut ca reprezentatul Parchetului să nu mai susţină că Ioan Melinescu a fost numit şef al oficiului împotrivă spălării banilor în prima şedinţă de guvern a prim-ministrului Adrian Năstase, ci în a doua. În plus, fostul prim ministru avea nevoie de un om care să aibă drept de semnătură pentru ca instituţia să funcţioneze corespunzător. Avocatul s-a dezlănţuit şi asupra procurorului, arătând că a fost "format la şcoala inchiziţiei".
Extravaganta Stănoiu O declaraţie nu tocmai favorabilă lui Năstase a dat şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, despre care demnitarul a declarat în sală că este "o femeie cam extravagantă". De critici nu a scăpat nici fostul coleg de guvern Mihai Tănăsescu, pe motiv că nu a vrut să se prezinte în faţa instanţei pentru a fi audiat. De fiecare dată, Tănăsescu a motivat că nu este în ţară. Melinescu a vrut un "supliment de declaraţie" La ultimul termen, Ioan Melinescu, fostul preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), a ţinut să precizeze, printr-un "supliment de declaraţie" că arhiva instituţiei nu era în subordinea lui şi că în timpul unei vizite efectuate la Moscova, în sediul Oficiului a avut loc o spargere, şapte fişete fiind forţate. Melinescu a cerut să se consemneze că nu el a sustras lucrarea care o privea pe Dana Năstase, nu a intrat după terminarea programului în instituţie deoarece nu avea cum să nu fie văzut de ofiţerul de serviciu. Povestea sesizării După respingerea cererilor de acordare a unui nou termen, a luat cuvântul procurorul de şedinţă care a arătat că în noiembrie 2000, Melinescu i-a contactat pe Ristea Priboi şi Adrian Năstase şi le-a spus de existenţa unei lucrări ce o privea pe Dana Năstase în care apărea un transfer de 400.000 de dolari pe nulele soţiei fostului premier. Reprezentantul DNA a susţinut că lucrarea a ajuns la Melinescu şi acesta i-a făcut-o cadoul lui Năstase. Drept răsplată, funcţionarul a fost numit şef al Oficiului în prima şedinţă de Guvern din decembrie 2000. În acest sens, procurorul a citat dintr-o declaraţie de martor potrivit căreia "Deşi se afla în concediu, Melinescu se prezenta la muncă şi se lăuda cu prietenia sa cu Şerban Mihăilescu. Melinescu ştia că va fi numit şef al Oficiului cu câteva zile înainte de hotărârea de guvern care prevedea acest lucru". Bodyguardul Teşu Motivul pentru care Dana Năstase s-a dus la bancă însoţită de Sorin Teşu (fostul consilier al premierului Năstase) a fost acela că nu se cuvenea să stea la coadă la ghişeu, fiind o persoană publică. La audieri, Teşu nu şi-a mai adus aminte că cei 400.000 de dolari au fost împărţiţi în sume sub 10.000 dolari pentru a nu atrage atenţia ONPCSB. Potrivit procurorilor, denunţătorul Genică Boerică a aflat de la Melinescu de existenţa acestei investigaţii ce o privea pe soţia demnitarului. Boerică ar fi întrebat dacă acest lucru este grav. Melinescu a răspuns că "este, dacă ajunge în presă, că atunci nu mai avem ce face şi trebuie să o trimitem la Parchet". Vot între prieteni Mai departe, anchetatorul a precizat că după ce a Melinescu a fost numit şef al Oficiului, fără a anunţa plenul instituţiei, împreună cu doi apropiaţi, a votat clasarea lucrării ce privea tranzacţia Danei Năstase. Potrivit declaraţiilor martorilor, imediat după ce a fost numit şef, Melinescu a dispus blocarea telefoanelor de serviciu ale colegilor pe care nu-i suferea. În susţinerea vinovăţiei acestuia, procurorul a mai arătat că după ce a fost schimbat şi din funcţia de şef al ONPCSB, Melinescu a fost angajat ca şi consilier la cabinetului lui Adrian Năstase, pe probleme de prevenire a spălării banilor. Ulterior, Năstase ar fi cerut Oficiului să-i precizeze dacă există în vreo lucrare pe numele lui sau a membrilor familiei sale. A primit un răspuns negativ, după ce s-a constatat că lucrarea a fost conexată cu altele, înregistrată separat şi predată lui Marin Şerban, membru al ONPCSB şi apropiat al fostului miliţian Melinescu. Supărat pe ziarişti De cealaltă parte, avocatul fostului şef peste ONPCSB, Ion Cazacu, a arătat că dosarul se sprijină doar pe insinuări, zvonuri şi sugestii. El a reclamat faptul că fragmente din lucrarea dispărută au apărut în "Evenimentul Zilei" şi că denunţul lu Genică Boerică a venit după publicarea acestor facsimile. "Jurnaşiştii au fost audiaţi şi redactorii şefi ai acestora iar ei, la unison, au declarat că nu-şi devulgă sursele", a arătat, cu părere de rău, Cazacu. Legături vechi Despre numirea lui Melinescu şef peste noapte, pe data de 30 decembrie 2000, avocatul a arătat că aceasta s-a făcut legal deoarece "programul de guvernare se face cu oameni" şi că decizia de numire a fost colectivă. De la acelaşi apărător am mai aflat că Ioan Melinescu şi Ristea Priboi, fostul securist şi consilier de prim ministru, se ştiu de 40 de ani, fiind colegi în Ministerul de Interne. Mai mult, Ion Dolănescu a fost naşul de cununie al lui Melinescu, de aici legătura acestuia cu Genică Boerică şi pasiunea acestuia pentriu cântat. Au verificat pe altcineva Până la urmă a fost efectuată o nouă lucrare, de un alt inspector, după ce primul a decedat. Nu au fost reconstituite cele 130 de pagini ci s-a mers pe ideea că cei 400.000 de dolari aparţin lui Alexandru Bittner, nicidecum Danei Năstase. Astfel, acelaşi personaj Şerban, subordonatul veşnic al lui Melinescu a ajuns la concluzia că Bittner are dreptul să facă tranzacţii de 400.000 de dolari, deoarece afacerile sale îi permit acest lucru. Ulterior, lucrarea a fost clasată. Fapte prescrise În continuare, a luat cuvântul avocatul lui Adrian Năstase, fostul judecător Viorel Roş. După ce a făcut o introducere şi şi-a amintit de fostele funcţii ocupate a ajuns al concluzia că "numirile în funcţii publice la acest nivel nu reprezintă mită". "Contra lui Adrian Năstase n-ar fi trebuit să înceapă urmărirea penală deoarece la data denunţului fapta era deja prescrisă. Când s-a cerut avizul Parlamentului, în martie 2009, termenul de prescriere era îndeplinit chiar şi pentru fapta agravantă". Duşmani de moarte? El a mai arătat instanţei că-l cunoaşte pe Adrian Năstase de când era cercetător la Institutul de Cercetări Juridice şi că-l apreciază mult. "Chiar şi preşedintele României, care-i este duşman de moarte a recunoscut că a fost cel mai bun prim -ministru", a arătat avocatul. A continuat cu precizarea că îl ştie pe Melinescu din 1980 pe când era "poliţist la economic" . "Cum se poate ca trei jurişti excepţionali, inteligenţi, să cadă pradă unei mizerii mărunte? Adrian Năstase a declarat cei 400.000 de dolari în declaraţia de avere, document public. Dacă vreţi să o găsiţi pe Tamara Cernasov o regăsiţi în "Confesiunile unui cafegiu". Era o femeie foarte avută", a completat apărătorul. Nu prima, a doua şedinţă Fostul magistrat a continuat cu precizarea că Melinescu nu a fost numit în prima şedinţă de Guvern care a avut loc pe 29 decembrie 2000 ci în a doua şedinţă, din 30 decembrie acelaşi an. Motivul? În condiţiile în care vechiul şef a fost revocat din funcţie, nimeni nu avea drept de semnătură în bancă. I s-a întâmplat şi lui, când o mie de oameni nu-şi puteau lua salariile. "Era o urgenţă numirea acestuia pe data de 30 decembrie. Nu Adrian Năstase a insistat", a continuat avocatul. Incompetenta Stănoiu Imediat după, s-a lansat la un atac virulent la adresa fostului ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu. "Rodica Stănoiu a făcut justiţiei rău cum nu a făcut niciun alt ministru. Habar nu are ce înseamnă managementul justiţiei. Nu şi-a dus mandatul la capăt", a continuat Roş, sugerând că Adrian Năstase nu este deloc străin de plecarea lui Stănoiu din funcţie. Din perspectiva lui, aşa s-ar explica declaraţia deloc măgulitoare dată de fostul ministru când a fost întrebată de DNA cum a fost numit Melinescu în funcţia de şef al ONPCSB. Într-un final, a cerut achitarea clientului său pe motiv că nu i se poate imputa nicio faptă penală. Priboi nu-l mai suferă pe Boerică Avocatul lui Ristea Priboi a arătat că cere de la Genică Boerică cheltuieli de judecată şi vrea achitarea cleintului său pe motiv că fapta nu există. Mai exact, nicăieri nu găsim în literatura juridică conceptul de "martor denunţător", calitate atribuită de procurori lui Boerică.
Având ultimul cuvânt, Melinescu a arătat judecătorilor că nu se face vinovat de nimic, că toate aceste fapte nu au existat. "M-am deplasat de mai multe ori la cabinetul lui Adrian Năstase pentru a susţine mai multe legi. Nu este posibil ca eu să-l fi contactat pe Genică Boerică pentru că eu am semnat zeci de informări către Parchet privind activitatea ilegală a acestuia în materia restituirilor de TVA. A fost o singură dată în casa mea.
Performanţa zero În legătură cu schimbarea fostului director Cucu, menţionez că eram cu toţii în pericol de a fi schimbaţi din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare. Sunt mândru că am făcut parte din echipa lui Adrian Năstase", a continuat Melinescu în faţa judecătorilor. El a mai precizat că ulterior, a devenit expert în combaterea spălării banilor, fiind invitat la mai multe conferinţe internaţionale.
Originele Danei Fostul premier Adrian Năstase a arătat că acest proces s-a judecat deja în 2006, când DNA a dat "pe surse" informaţii din dosar şi el a fost schimbat din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Năstase a povestit despre mătuşa soţiei sale, Tamara Cernasov, provenită dintr-o familie de "ruşi albi" stabiliţi în România şi care de-a lungul timpului a adunat avere.
Amintirile unui profesor În cadrul unei paranteze, fostul premier a făcut o remarcă cel puţin ciudată despre un procuror DNA, fosta lui studentă. "La un moment dat, pentru că soţia mea era singura moştenitoare, s-a gândit să vândă o parte dintre lucruri. Această operaţiune există în declaraţia mea de avere de dinainte de alegeri (...) Îmi pare rău că acest dosar a fost început la DNA de către o fostă studentă de-a mea. Probabil că eu nu am fost suficient de convingător ca profesor dar, ştiu că după aceea s-a căsătorit şi a obţinut informaţii suplimentare şi s-a pregătit mai bine ulterior" şi-a continuat Năstase speculaţiile.
Au semnat ca primarii El a arătat că martorii nu sunt credibili, având în vedere că Boerică a fost arestat în octombrie 2004, pe când el era prim ministru. Cu referire la hotărârea de guvern, Năstase a arătat că "a fost adoptată conform metodologiei. Sigur însă, că miniştri de atunci ca Rodica Stănoiu, Mihai Tănăsescu, care veniseră ca şefi în ministerele respective, de câteva zile, nu ştiau foarte bine bucătăria şi maşinăria din ministerele respective, au promovat acţiunile respective fără a şti foarte clar ce se întâmplă. După aceea, le-au înţeles, le-au urmărit şi au fost de acord cu ele. Dealtfel, vă rog să observaţi că e existat notă de fundamentare, semnată de miniştri. A, dacă nu şi îmi aduc aminte, dacă au semnat ca primarul general din perioada respectivă, au fost o mulţime de lucruri care se pot explica în diferite feluri. Tehnica legislativă a fost respectată în totalitate" a continuat Năstase.
Portret colegial Referitor la fostul ministru Stănoiu, Năstase s-a declarat de acord cu afirmaţiile despre ea ale avocatului său, completând cu remarca că este "extravagantă". "Am lucrat cu dânsa 17 ani la Institutul de Cercetări Juridice. Doamna Stănoiu venise de câteva zile ca ministru. Cei din minister bănuiesc că i-au făcut capul mare, că trebuie făcute nişte schimbări şi din acest punct de vedere, sigur că doamna Stănoiu a avut o maşinărie de oameni care probabil că i-a sugerat să-l schimbe pe ăla, să-l pună pe ăla. Dânsa nu ştia acest lucru. Ulterior, s-a pus la curent cu o mulţime de alte lucruri, după cum am aflat cu toţii. Dar, în discuţia mea cu dânsa, în momentul în care mă întreabă dacă-l cunosc pe Melinescu şi începuse deja o discuţie pe tema asta, noi am avut la momentul respectiv sute de lucruri de rezolvat, eu îi spun: da bine, să-i dăm drumu mai departe, daca nu-i bun îl schimbăm, dar trebuie să punem pe cineva pentru că am nevoie de un ordonator de credit. Asta este sensul acelui "da, bine, dă-i drumu" din stenograma şedinţei. Eu nu l-am cunoscut înainte pe Melinescu.
Iliescu încă bâjbâia Năstase a mai arătat că la momentul 1999- 2000, nu era foarte clar dacă Ion Iliescu va candida la preşedinţie, varianta de rezervă fiind chiar el. "Atunci s-a crezut la un moment dat că eu voi candida la Preşedinţie. Domnul Iliescu nu era foarte hotărât atunci şi au fost câteva momente în care s-au discutat aceste chestiuni. Sunt convins că dosarul era pregătit încă de atunci".
Laude fără număr La rândul său, Ristea Priboi a venit în faţa judecătorilor cu o pildă. "Mulţumindu-i domnului profesor Viorel Roş pentru că a menţionat studiile mele juridice, alături de ale eminenţilor jurişti coinculpaţi cu mine, vreau să vă arăt un lucru care m-a marcat toată viaţa: într-adevăr, am terminat facultatea de Drept din Bucureşti în 1971 şi în anul II l-am avut profesor de drept penal pe celebrul profesor Râpeanu. În 1967, am făcut parte din cercul de drept penal condus de domnia sa care pregătea variantele de proiecte la Codul Penal care a fost adoptat în 1968. În acest context, într-o anumită împrejurare, dânsul mi s-a confesat spunându-mi, foarte apăsat dealtfel, avea apăsări de conştiinţă, mi-a spus că a făcut o mare greşeală, o singură dată, abătându-se de la învăţăturile lui Aristotel: justiţia trebuie să se bazeze pe buna credinţă. Şi, din ordin, a instrumentat rechizitoirul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, pentru care acesta a fost condamnat. A avut, într-adevăr, mari apăsări de conştiinţă şi mă gândesc ce apăsări de conştiinţă vor avea acuzatorii din acest dosar dacă îşi vor da vreodată seama că au achiesat la asemenea înscenare politică", a încheiat declaraţia, fostul securist.