Oameni de afaceri controvesaţi, foşti securişti şi ex-demnitari beneficiari ai unor inginerii funciare s-au adunat într-o fundaţie. Scopul: protejarea zonei Snagov de "duşmanii" care poluează lacul şi sufocă localitatea cu case ridicate haotic.

Paradoxal, autoproclamaţii "apărători" ai comunei au ambarcaţiuni cu care se plimbă pe lacul care e parte a unui ecosistem protejat prin lege şi deţin nenumărate proprietăţi, unele achiziţionate prin suveici financiare şi cu largul concurs al autorităţilor locale.

Fostul colaborator al Securităţii transformat în ziarist, Sorin Roşca Stănescu, patronul vestitului restaurant Golden Blitz, Dan Besciu, omul care a condus Cancelaria lui Călin Popescu-Tăriceanu, Aleodor Frâncu, "Regele anvelopelor", Gelu Tofan, fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase, Remus Truică, partenerul de afaceri şi prietenul apropiat al lui Puiu Popoviciu, Radu Dimofte, şi "creierul" Castel Film, Vlad Păunescu, au înfiinţat în martie 2008 fundaţia Snagov Plus.

"Nucleul dur" al asociaţiei, reprezentat de cei şapte fondatori, este asistat de nişte "membri activi" la fel de cunoscuţi: Viorel Cataramă, Ion Biriş, ginerele lui Virgil Măgureanu, avocatul Vasile Deleanu, fost ofiţer de contrainformaţii căruia Dan Voiculescu îi transmitea notele informative, Dan Chişu, Dan Pascariu şi Nicolae Culacov.

Florin Tudose, şeful Secţiei Psihiatrie a Spitalului Universitar Bucureşti, care are o casă la Snagov, invocă ipocrizia membrilor fundaţiei şi le pune un "diagnostic" tranşant: "Atâta vreme cât or să se plimbe pe lac cu iahturile lor cu sute de cai-putere, vor fi cei mai mari poluatori şi distrugători ai acestei zone!".

Educarea populaţiei

Dragostea faţă de natură e pusă de Nicolae Olteanu, directorul executiv al fundaţiei, pe primul loc în lista motivelor care i-au adus împreună pe membrii Snagov Plus.

"Toţi cei din fundaţie locuiesc în această zonă şi vor să o protejeze. Să apere lacul, pădurea", mărturiseşte, uşor emoţionat, Olteanu. Când vine vorba despre modul în care unii dintre cei evocaţi mai devreme au acaparat hectar cu hectar pădurea regală de la Snagov, declarată prin lege monument al naturii, directorul executiv se abţine de la comentarii. Nu spune nimic nici despre "incompatibilitatea" în care se găsesc Sorin Roşca Stănescu şi Remus Truică: cei doi sunt posesorii unor iahturi de mare capacitate, cu care "atacă" frecvent lacul.

"Domnul Sorin Roşca Stănescu este artizanul acestei fundaţii. Nu avem un program fix al întâlnirilor membrilor. Oricum, oamenii care fac parte din fundaţia asta se cunosc foarte bine, sunt vecini, se întâlnesc foarte des, fără să fie nevoie de o convocare oficială", povesteşte Olteanu.

Întrebat care sunt acţiunile concrete pe care fundaţia Snagov Plus le-a derulat în favoarea comunităţii şi a mediului, omul spune că lipsa de timp a zădărnicit planurile iluştrilor membri ai asociaţiei. "Am avut puţine acţiuni până acum. De fapt, noi ne axam mai mult pe educarea populaţiei… adică am avut aşa, nişte intervenţii, cu pliante, am informat cetăţenii", concluzionează Olteanu.

"Căpitănia e datoare la toată lumea"

Gelu Tofan, membru de vază al fundaţiei, priveşte lucrurile mai pragmatic. Succint: Snagovul s-a dezvoltat fără noimă, Căpitănia e depăşită de ritmul cu care lacul se umple de ambarcaţiuni, iar fundaţia nu va putea face mare lucru.

"Eu, Roşca, Besciu, Păunescu am pus împreună bani, am făcut fondul de plecare şi am încercat să dezvoltăm o relaţie cu autorităţile. Vrem să instituim un fel de poliţie a lacului. Nu există un control al bărcilor, regimul de viteză nu e reglementat, regulile de circulaţie pe suprafaţa apei sunt lăsate la întâmplare. Toate acestea cad în sarcina Căpităniei Snagov, care însă e datoare la toată lumea. Nu are niciun fel autoritate. Nu putem să ne îndeplinim scopul fără sprijinul consiliilor locale din zonă, cu care avem o relaţie foarte bună", mărturiseşte Tofan.

Titul de "cel mai înfocat suporter al fundaţiei" i-l acordă primarului din Snagov, Apostol Muşat: "Şi cu ceilalţi am colaborat bine, dar domnul Muşat e foarte activ, vine şi la întâlnirile noastre".

Deşi "Regele anvelopelor" îl prezintă pe edilul din Snagov ca fiind foarte sensibil la problemele mediului şi un susţinător al spaţiilor verzi, EVZ a dezvăluit în urmă cu doi ani cum Muşat a pus umărul la "măcelărirea" parcului din localitate.
Uite parcul, nu e parcul

Printr-o inginerie financiară, primarul din Snagov, Apostol Muşat, fostul deputat PSD Viorel Gheorghiu, Sorin Roşca Stănescu şi actualul senator PDL Mircea Andrei au "rupt" în 2007 peste şase hactare din parcul Snagov. Terenul, amplasat în zona Vânătoru – El Capitan, a fost vândut de Primăria Snagov, la un preţ derizoriu, firmei Captain Port Service SRL, controlată de Roşca, Gheorghiu şi Andrei.

Deşi pentru cele şase hectare amplasate în una dintre cele mai râvnite zone din comuna de la periferia Capitalei preţul indicat de piaţa imobiliară era de peste 20 de milioane de euro, firma lui Roşca a plătit de trei ori mai puţin. Drumul spre achiziţie le-a fost netezit afaceriştilor chiar de conducerea comunei, prin două mişcări succesive.

Pasul unu: primăria Snagov a încheiat în 2004 un contract de asociere în participaţiune cu firma Captain Port Service care prevedea exploatarea terenului în scop turistic şi de agrement. Pasul doi: consiliului local a trecut în 2006 terenul din domeniul public al statului şi în cel privat, situaţie care a permis scoaterea lui la vânzare. Lucru care s-a şi întâmplat, la un preţ subevaluat.


EXCUSIVIST. Pe site-ul fundaţiei sunt enumeraţi membrii fondatori

25 de milioane de lei
este suma minimă pe care statul urmează să o investească în amenajarea lacului Snagov

PROFIL

Dincolo de dragostea pentru natură, membrii organizaţiei sunt legaţi de relaţii de afaceri şi prietenii vechi

Fundaţia Snagov Plus e corespondentul unei "caste" şi developează modul în care se desfă şoară lucrurile la "nivel înalt". Oameni bogaţi, influenţi, contro versaţi, cu dese apariţii în presă îşi "oficializează" legăturile la umbra mişcării ecologiste. Contactaţi de EVZ, mulţi dintre ei au evitat să vorbească despre această asociaţie.

Iar momentul când s-au cunoscut e atât de departe, încât nu-l mai ţin minte. "Sunt în fundaţie încă de la început, din 2008. Am intrat în Snagov Plus pentru că vreau şi eu, ca şi ceilalţi, să se cureţe mizeria din zonă", spune succint Dan Besciu, proprietarul restaurantului preferat de preşedintele Traian Băsescu.

Întrebat cum i-a cunoscut pe Sorin Roşca Stănescu sau pe Radu Dimofte, prietenul şi partenerul de nădejde al lui Puiu Popoviciu, Besciu nu detaliază. "Suntem foarte mulţi membri, ne-am adunat în fundaţie, ne cunoaştem, nu am ce să spun mai mult despre asta", sunt singurele fraze pe care le rosteşte înainte de a închide telefonul.

"Buni vecini şi colaboratori"

Înainte de 1989, Vasile Deleanu a fost ofiţer de contrainformaţii şi a lucrat sub acoperire la Întreprinderea de Comerţ Exterior Vitrocim. Presa a dezvăluit că la el ajungeau notele informative pe care "părintele" trustului Intact, Dan Voiculescu, le redacta pentru Securitate.

Astăzi, Deleanu e avocat şi "membru activ" al fundaţiei Snagov Plus. El ne-a transmis că a intrat în această organizaţie pentru că locuieşte în Snagov şi vrea să se implice în dezvoltarea zonei.

Asocierea cu Stănescu, Remus Truică sau Dan Besciu nu este întâmplătoare. Avocatul îi descrie pe cei patru ca "buni vecini şi colaboratori". Acţiuni concrete la care a pus umărul? S-a implicat în discuţiile purtate cu primăriile riverane şi cu localnicii şi a susţinut încercările de normalizare a circulaţiei pe lac.

"Ceva putred"

Gelu Tofan e mai generos cu vorbele. "E adevărat că am gândit fundaţia ca pe o afacere, dar noi vrem să cumpărăm linişte şi curăţenie. Privit din afară, când vezi numele fondatorilor şi ale celorlalţi membri, Roşca, Vlad Păunescu, Cataramă, Truică, zici că ceva e putred aici, dar noi avem bani, avem deja tot ce ne trebuie. Ne-am adunat în fundaţia asta pentru că vrem să protejăm lacul şi pădurea Snagov", ţine să precizeze Tofan. Paradoxal, modul în care Remus Truică a devenit latifundiar în Snagov e asociat cu "ceva putred".

În perioada în care era şeful Cancelariei lui Adrian Năstase, când acesta era premier, Truică a fost personajul principal al unui scandal care l-a constat, în final, funcţia.
Ziarul "Adevărul" a dezvăluit cum Truică a reuşit să intre în posesia a 10 hectare din pădurea seculară de stejari din Snagov, declarată monument al naturii. Mecanismul prin care fostul secund al lui Năstase a devenit proprietar peste o parte a legendarilor Codri ai Vlăsiei a angrenat complicitatea unor instituţii publice – Romsilva şi Prefectura Ilfov.

Terenul, parte a rezervaţiei naturale, a fost scos din proprietatea statului şi pus pe tavă lui Truică printr-un lanţ de documente care l-au dus pe şeful Regiei Naţionale a Pădurilor, Ion Dumitru, în faţa procurorilor anticorupţie.

BANI DE LA STAT

Lacul Snagov, amenajat anti-inundaţii

Antoaneta Etves

Guvernul a întocmit un "top 10" al priorităţilor în privinţa prevenirii inundaţiilor, în care a trecut pe locul trei amenajarea anti-inundaţii a lacului Snagov. Asta, chiar dacă zona nu a fost inundată nici măcar în 1970 – când România a fost lovită de cele mai devastatoare inundaţii – după cum au explicat specialiştii Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR).

De altfel, oficialii ANAR au arătat că executivul ar dori acum doar ecologizarea lacului, deşi documentul publicat deja în Monitorul Oficial se intitulează "Hotărâre de Guvern privind aprobarea listei pentru 10 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de mediu şi a indicatoriilor tehnicoeconomici aferenţi lucrărilor privind prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii, poluarea aerului şi gospodărirea apelor".

Investiţie de peste 25 de milioane de lei

Potrivit purtătorului de cuvânt al ANAR, Anamaria Tănase, prin acest HG nu s-au alocat bani, ci doar s-au stabilit indicatorii tehnico-economici.

"S-a adoptat hotărârea, pentru că investiţia are o valoare mai mare de 25 de milioane de lei. Se va face un studiu de fezabilitate şi vom vedea câţi bani se vor da până la urmă", a explicat Tănase. În plus, în timp ce guvernul consideră că lucrarea este una prioritară, edilii din zonă spun că putea fi amânată. "Nu este o urgenţă amenajarea lacului. Nu am avut inundaţii în zonă", spune primarul localităţii Gruiu, Ion Samoilă.

Proiect amânat de două ori

Mai mult, specialişti din cadrul ANAR susţin că nu înţeleg de ce s-a luat decizia să se facă aceste lucrări acum.

"Aici nu s-au înregistrat inundaţii catastrofale din 1970 şi până în prezent, iar ecologizarea ar trebui plătită de cei care poluează zona", au precizat aceştia. Potrivit purtătorului de cuvânt ANAR, inspectorii au aplicat deja amenzi celor care poluează lacul.

Proiectul iniţial de amenajare a lacului a fost discutat pentru prima dată în timpul guvernării Năstase, când fostul ministru al mediului Petru Lificiu a pus pe hârtie investiţia, iar în 2005 era cât pe ce să se pună planul în aplicare. În cele din urmă, lucrarea a fost blocată, iar fondurile au fost redistribuite către digurile din vestul ţării, şubrezite de apele revărsate în vara acelui an.