Justitie
Simina Tănăsescu, președintele CCR, cere un pact pentru securitatea constituțională a României
Simina Tănăsescu / sursa foto: captură YouTube
Din cuprinsul articolului
Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, avertizează că echilibrul dintre securitate și libertate este esențial într-un stat democratic. „Securitatea fără libertate este tiranie, iar libertatea fără securitate este haos”, a spus aceasta la un eveniment ARDC.
Mesajul președintelui CCR la masa rotundă organizată de Asociația Română de Drept Constituțional
Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu, a transmis un mesaj de echilibru între drepturile fundamentale și nevoia de protecție națională, în cadrul Mesei rotunde anuale organizate de Asociația Română de Drept Constituțional (ARDC). Tema din acest an a fost „Securitatea și Constituția – Dimensiuni juridice naționale, europene și internaționale”.
Evenimentul a reunit profesori de drept, magistrați, experți în securitate și reprezentanți ai instituțiilor constituționale ale statului. În discursul său, Tănăsescu a avertizat asupra pericolului de a confunda siguranța cu controlul și a subliniat rolul central al Constituției ca garant al echilibrului dintre libertate și ordine.
„Securitatea fără libertate este tiranie, iar libertatea fără securitate este haos. Constituția este instrumentul care ne permite să evităm ambele extreme; trebuie doar să avem curajul să o aplicăm cu rigoare și convingere”, a declarat președintele CCR, potrivit unui comunicat oficial al instituției.
„Securitatea nu mai este doar o problemă a sabiei și a scutului”
În debutul intervenției, Simina Tănăsescu a arătat că securitatea a devenit un concept complex, care nu se mai limitează la apărare sau ordine publică, ci se extinde asupra tuturor domeniilor esențiale ale vieții moderne.
„Conceptul de securitate nu mai este de mult doar o problemă a 'sabiei și scutului', cum spun istoricii. El traversează economia și finanțele, rețelele cibernetice și spațiul informațional, sănătatea publică, energia, mediul și, firește, apărarea și ordinea publică”, a afirmat Tănăsescu.
Potrivit acesteia, securitatea a devenit un concept transversal, care atinge fiecare dimensiune a statului și a societății, motiv pentru care trebuie analizată interdisciplinar – prin prisma dreptului, dar și a științelor economice, tehnologice și sociale.
Sursa: Inquam Photos/Octvian Ganea
„Securitatea națională, inclusă tot mai mult în blocul de constituționalitate”
Președintele CCR a vorbit despre constituționalizarea noțiunii de securitate națională, subliniind că aceasta este deja prezentă în mai multe articole din Legea fundamentală – nu doar ca principiu general, ci și ca fundament al ordinii constituționale.
„Deși Constituția nu definește exhaustiv noțiunea de 'securitate națională', ea o proiectează în mai multe planuri: ca valoare ce susține ordinea constituțională, ca rațiune expresă de restrângere a exercițiului unor drepturi și ca infrastructură instituțională”, a explicat Tănăsescu.
Aceasta a precizat că noțiunea de securitate este „inclusă tot mai mult în blocul de constituționalitate”, adică în ansamblul principiilor și valorilor fundamentale care dau coerență și stabilitate sistemului democratic.
„Din acest motiv se vorbește astăzi tot mai mult despre constituționalizarea noțiunii de 'securitate națională' și de includerea sa în 'blocul de constituționalitate'”, a adăugat șefa CCR.
„Securitatea trebuie disciplinată de statul de drept”
Unul dintre mesajele centrale ale discursului a fost acela că securitatea nu poate fi invocată în afara legii și că protejarea statului nu trebuie să contravină protejării drepturilor cetățenilor.
„Securitatea națională asigură ordinea constituțională și este o condiție prealabilă existenței statului – și tocmai de aceea ea trebuie 'disciplinată' de statul de drept”, a subliniat Tănăsescu.
Președintele CCR a arătat că, în paradigma contemporană, protecția statului și protecția drepturilor nu sunt opuse, ci complementare.
„În paradigma contemporană a securității democratice, protecția statului și protecția drepturilor nu sunt antagonice, ci complementare: statul apără drepturile apărând ordinea constituțională; iar ordinea constituțională apără securitatea, impunând legalitate, proporționalitate și garanții procedurale efective”, a afirmat Tănăsescu.
CCR confirmă importanța domeniului cibernetic pentru securitatea modernă
Președintele Curții a amintit de o decizie importantă a CCR – nr. 70/2023, prin care instituția a analizat constituționalitatea legii privind securitatea și apărarea cibernetică.
„Recent, prin decizia 70/2023 privind legea securității și apărării cibernetice, CCR a confirmat două lucruri: domeniul cibernetic este intrinsec securității naționale moderne, iar extinderea listei de amenințări este firească”, a spus Tănăsescu.
Totodată, ea a atras atenția că „flexibilitatea termenilor” cerută de dinamica tehnologică nu poate fi folosită ca scuză pentru a eluda principiile legalității și protecției drepturilor fundamentale.
„Flexibilitatea cerută de dinamica tehnologică nu exonerează exigențele legalității și protecției drepturilor – orice măsură concretă rămâne supusă controlului de legalitate și constituționalitate”, a precizat președintele CCR.
„O societate rezilientă declanșează mai rar stări de urgență”
Într-o analiză mai amplă a conceptului de „securitate democratică”, Tănăsescu a explicat că un stat care funcționează pe baza legii și a echilibrului între puteri este mai puțin predispus la crize și la abuzuri de putere.
„Securitatea este o 'stare' care preîntâmpină chiar recursul la excepțional. O societate rezilientă declanșează mai rar stări de urgență tocmai pentru că arhitectura obișnuită a dreptului funcționează”, a subliniat președintele CCR.
Aceasta a arătat că stabilitatea unei democrații depinde de capacitatea instituțiilor sale de a reacționa echilibrat la crize, fără a sacrifica libertățile fundamentale.
Apel la un „pact pentru securitatea constituțională”
În încheiere, Simina Tănăsescu a propus ideea unui „pact pentru securitatea constituțională”, menit să consolideze cooperarea între instituțiile statului, mediul academic și societatea civilă.
„În deschiderea unui astfel de eveniment nu pot fi trase concluzii. Însă am putea conveni cu toții de la început că un pact pentru 'securitatea constituțională' poate fi util”, a afirmat Tănăsescu.
Mesajul său a fost primit cu interes de participanți, într-un context în care securitatea cibernetică, războiul informațional și riscurile energetice sunt tot mai des invocate în dezbaterile despre viitorul Uniunii Europene și al statelor membre.
