Simina Tănăsescu, noi detalii despre întâlnirea cu Bolojan. Cine a propus locul și de ce a cerut discuția președinta CCR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a explicat cum a ajuns să aibă, vineri, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan și cine a propus ca discuția să aibă loc în biroul lui Mircea Abrudean, de la Palatul Parlamentului. Tănăsescu a spus că ea a solicitat o discuție scurtă despre identificarea unor spații suplimentare pentru activitatea CCR, după ce a aflat că Guvernul adoptase o hotărâre referitoare la un corp de clădire în care ar putea fi amenajate astfel de spații. Potrivit președintei CCR, propunerea privind locul întâlnirii a aparținut lui Bolojan.

De ce caută CCR spații suplimentare

Președinta CCR a explicat că instituția are nevoie de spații suplimentare, în condițiile în care numărul angajaților a crescut considerabil față de momentul în care sediul Curții a fost proiectat.

Tănăsescu a spus că, inițial, sediul fusese prevăzut pentru mai puțin de 100 de persoane, inclusiv judecătorii Curții.

„Sub 60 erau la început. Între timp, am ajuns pe la 140 de persoane în același spațiu fizic, ceea ce, iarăși am mai declarat, nu ne împiedică, dar ne grevează activitatea”, a precizat președinta CCR.

Ea a afirmat că, în acest context, a făcut mai multe demersuri pentru identificarea unor spații în care să poată fi desfășurată activitatea Curții.

CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea

Tănăsescu ar fi cerut spații și de la Guvern și Parlament

Președinta CCR a spus că a avut discuții informale și întâlniri oficiale pentru identificarea unor spații suplimentare.

Potrivit acesteia, demersurile au fost făcute nu doar în relația cu Executivul, ci și cu conducerile sau secretariatele generale ale celor două Camere ale Parlamentului și cu Consiliul Legislativ.

Unele discuții au fost urmate de corespondență oficială, iar în acest fel CCR a reușit să obțină un spațiu suplimentar, pe care Tănăsescu l-a descris drept modest, dar util.

„Suntem foarte recunoscători pentru spațiul pe care am reușit să-l obținem”, a declarat Simina Tănăsescu pentru cotidianul.ro.

Președinta Curții a precizat că, în toamna anului trecut, au fost făcute demersuri și pentru identificarea unui nou sediu. Una dintre variantele analizate a fost corpul B3 al Palatului Parlamentului, aflat atunci în construcție.

Corpul B3, una dintre variantele analizate de CCR

Simina Tănăsescu a explicat că, inițial, corpul B3 a fost considerat o posibilă variantă pentru extinderea spațiilor Curții Constituționale.

Ulterior, specialiștii au stabilit că, din cauza modului în care este concepută clădirea, sediul CCR nu ar putea fi mutat integral acolo. Ar putea fi mutate însă anumite servicii.

„Nu pierdem din vedere nici obiectivul de investiții din corpul B3, pentru că (...) ar fi posibil să avem nevoie să recurgem, eventual, și la câteva spații de acolo”, a precizat Tănăsescu.

Ea a spus că CCR a solicitat Secretariatului General al Guvernului să fie informat atunci când apar informații noi referitoare la spațiile din corpul B3.

„Demersurile continue pe care le-am făcut au inclus și menționarea unui soi de alertă, așa cum se pun alertele pe Google, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, solicitând să ne informeze atunci când se întâmplă ceva legat de spațiul din corpul B3 al clădirii Palatului Parlamentului”, a explicat președinta CCR.

De ce a cerut Tănăsescu întâlnirea cu Bolojan

Simina Tănăsescu. Sursă foto: Facebook

Președinta CCR a spus că, vineri, a aflat dintr-o informare de presă, și nu anterior, că Guvernul adoptase o hotărâre referitoare la corpul de clădire în care ar putea fi organizate spații suplimentare.

Tănăsescu a precizat că a vrut să afle dacă lucrările la clădire fuseseră finalizate, dacă spațiile puteau fi atribuite și dacă fusese luată în considerare solicitarea mai veche a CCR.

Ea a mai spus că solicitarea nu viza întregul corp de clădire și nici recompartimentarea acestuia, ci obținerea unor spații în interiorul B3: „Asta a însemnat un schimb de telefoane și, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spații”.

Întrebată dacă ea a inițiat întâlnirea, președinta CCR a spus că nu își amintește exact succesiunea evenimentelor, dar a precizat că a adresat Secretariatului General al Guvernului o întrebare privind momentul și modul în care urmau să fie distribuite spațiile.

Cine a propus biroul în care a avut loc întâlnirea

În ceea ce privește locul întâlnirii cu Ilie Bolojan, Simina Tănăsescu a precizat că propunerea nu i-a aparținut.

„Propunerea a aparținut domnului prim-ministru. Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spațiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa. Nu am alte detalii, nu cunosc”, a declarat președinta CCR. Întâlnirea a avut loc vineri, în biroul lui Mircea Abrudean, de la Palatul Parlamentului.

Tănăsescu a spus că discuția nu a durat mai mult de jumătate de oră și că avea programată și o altă activitate.

Ce a spus Bolojan despre întâlnirea cu președinta CCR

Cu o zi înaintea acestor precizări, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre întâlnirea cu președinta CCR și despre reacțiile apărute în urma acesteia. Bolojan a afirmat că, în opinia sa, situația a fost prezentată într-o manieră exagerată: „De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. „untem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”.

Bolojan a spus că ocuparea unei funcții publice presupune întâlniri cu reprezentanți ai diferitelor instituții, inclusiv ai sistemului judiciar, iar o astfel de întâlnire nu înseamnă că sunt influențate cauze aflate pe rol.

Premierul a dat ca exemplu perioada în care a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, când a avut întâlniri cu reprezentanți ai Parchetului pentru identificarea unui teren destinat construirii unui sediu.

„Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri și mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a mai spus Ilie Bolojan.

Înalta Curte și CSM au cerut clarificări

Întâlnirea dintre președinta CCR și premier a generat reacții din partea mai multor instituții din sistemul judiciar.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor din România au transmis mesaje prin care au cerut clarificarea „imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii.

Solicitarea a fost formulată în contextul în care CCR urma să soluționeze, între altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat de Ilie Bolojan, iar Simina Tănăsescu participa la soluționarea cauzei în calitate de judecător.

CCR a precizat că discuțiile cu Executivul privesc activitatea administrativă

CCR a transmis duminică, pentru a doua oară, precizări despre întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, pe fondul reacțiilor venite din partea CSM și a reprezentanților instanțelor.

Potrivit Curții, întâlnirile președintei CCR cu reprezentanții autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte legate de organizarea, administrarea și desfășurarea activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege.

CCR a invocat, de asemenea, conduita publică și reperele etice și profesionale ale președintei Curții ca argumente pentru caracterul administrativ al demersurilor.

Curtea a reafirmat că nicio cauză aflată pe rol nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care urmează să fie soluționată.

CCR a decis între timp în cazul legii ANI

Dominic Fritz. Sursă foto: Facebook

Luni, Curtea Constituțională a luat două decizii importante în legătură cu legea ANI. CCR a stabilit că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, referitoare la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere, contravine cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată. Curtea a considerat că formularea este imprecisă prin conținutul său.

În aceeași zi, CCR a decis că este constituțional amendamentul referitor la încetarea mandatului în cazul incompatibilității și conflictului de interese, prevedere care îl vizează și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Fritz a anunțat că va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), afirmând că acolo „nu ajung telefoanele din Kiseleff”.