Sursa foto: Arhiva EVZ În contextul în care zilele acestea are loc festivalul Neversea, părintele Călin Matei Popovici a explicat care sunt provocările pentru tineri și, mai ales, care sunt barierele pentru ca distracția să nu devină primejdioasă.
„Se impun observații importante de natură etică, fără de care eșuăm, în cel mai rău caz, în malefic, iar în cel mai bun caz ne irosim în non sens. Fiind parte din fapta cotidiană a omului, distracția nu este în afara conceptului de bine și rău. Distracția poate fi plăcerea diabolică de a crea suferință cuiva sau bucuria de oferi o companie jertfelnică persoanei pe care o iubești. Distracția poate fi un mod primejdios ce poate anticipa provocarea unei suferințe, precum violențele sau dependențele de substanțe sau poate fi o fericită și decentă petrecere alături de prieteni îndrăgiți. Momentul reconfortant al distracției nu face excepție de la regulile morale generale ale vieții, iar pentru aceasta nu trebuie să invocăm decalogul, e suficient să rămânem în înțelepciunea zicalei populare: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.”
„Dar nici chiar ție însuți nu se cuvine să-ți faci rău. Așadar există limite ale distracției, bariere, care, dacă sunt depășite, transformă distracția în opusul ei. Dacă subiectul distracției este arta, sau jocul sau anturajul unor pesoane, din nou spun că absolut orice manifestare umană trebuie să fie întrețesută cu firul moralei dumnezeiești, care țintește fericirea tuturor părților ce alcătuiesc întregul relațiilor interumane. Binele, frumosul, dreptatea și adevărul trebuie să rămână cu alte cuvinte criteriile ultime ale timpului individual sau colectiv de recreație, așa cum acestea, e necesar să definească orice moment de respirație sau inspirație al vieții noastre.'' a spus Părintele Călin Matei Popovici pentru DC News.
Recomandările noastre
