Si iată că România nu este singură pe lume. În ultimii 5-6 ani, România a dobândit o autentică obsesie, mogulii cei răi şi felul în care aceştia influenţează sau corup actanţii politici şi opinia publică. Asemenea formule au reuşit chiar să dea credibilitate şi să-l aducă pe unul dintre competitorii prezidenţiali în poziţia de Preşedinte.
Sunt convins că există în România un număr foarte mare de cetăţeni cu un nivel aproximativ de educaţie care nu înţeleg sensul real al multor cuvinte uzuale din limba română, dar care astăzi ştiu cu toţii ce este acela un mogul de presă. Cum de este posibil? Care este explicaţia? Cine este de vină? Răspunsul este unul cât se poate de simplu – televiziunile mogulilor. Altfel spus, mogulii de presa din România folosindu-se de "braţul lor înarmat" – televiziunile, au propagat cu maximă eficienţă un discurs care a influenţat în mod determinant societatea românească.
Ceea ce se întâmplă astăzi în Marea Britanie ar putea avea valoare de experiment didactic pentru orice societate cu adevărat democratică sau pentru o societate cu pretenţii democratice cum este cea din care noi facem parte. Banii şi puterea nu folosesc întotdeauna, din nefericire, numai mijloace permise de lege. Cumpărarea de influenţă şi chiar mai important, cumpărarea de informaţii, poate ajunge să constituie un argument al puterii atâta vreme cât o media spectaculoasă este o media influentă. Ceea ce de fapt s-a întâmplat cu "News of the World" a fost utilizarea unor mijloace tehnologice sofisticate şi a unor conexiuni importante, în primul rând în poliţia metropolitană, pentru interceptarea cu totul ilegală a unor convorbiri telefonice. Totul se leagă de concurenţă pentru controlul informaţiei şi, deci, pentru influenţarea puterii.
Dar autentica problemă nu este legată de felul în care Murdoch şi asociaţii săi au înţeles la un moment dat să-şi extindă influenţa, ci de felul în care societatea a reacţionat la aceste deviaţii. Demisia şefului poliţiei londoneze, audierea în Camera Comunelor, arestarea unor personaje implicate, dar mai ales, concentrarea atenţiei media globale asupra acestui scandal, exprimă vigoarea spiritului democratic din societatea britanică, şi nu numai. Din nefericire, opinia publică şi aşa-zisa societate civilă din România sunt mult prea departe de acest model. Reacţiile sănătoase ale unor indivizi nu au întotdeauna efectul cuvenit. Societatea letargică nu funcţionează.
Statul, oamenii politici, media, orice alte instituţii, încalcă ocazii principii democratice fundamentale sau nesocotesc legea fără ca societatea să reacţioneze. Şi, cu cât aceste "întâmplări" sunt mai dese, cu atât riscăm mai mult să ne obişnuim cu ele. Reacţia globală din jurul "News of the World" şi abuzurilor acestei organizaţii de presă exprimă o societate care îşi respectă propriile principii, o societate atentă şi vigilentă. Oare cât îi mai trebuie României pentru a ajunge în acest punct? "Ceea ce se întâmplă astăzi în Marea Britanie ar putea avea valoare de experiment didactic pentru orice societate cu adevărat democratică sau pentru o societate cu pretenţii democratice, cum este cea din care noi facem parte".