Am citit că în Bucureşti va apărea primul bloc inteligent.

El o să fie controlat de un computer care va supraveghea lumina, temperatura şi consumul de utilităţi. Sunt convins că ar fi putut fi un subiect savuros pentru Chaplin, dar poate că nu comedia tehnologică este cea mai importantă în cazul nostru. Deşi aş vrea să ştiu cum au să se distreze locatarii cu computerul care o să ia decizii trăsnite când nu sunt ei acasă. În rest, totul sună perfect într-o lume blocată în trafic.

Temperatura va fi reglată de pe mobil, televizorul va funcţiona numai pe programele selectate, accesul va fi permis numai cu amprenta, o mândreţe de viaţă. Povestea asta frumoasă, care îmi întăreşte convingerea că trăim într- un Afganistan întrerupt din când în când de bune intenţii, mi-a adus aminte de mai vechiul meu vis legat de un sistem universal de supraveghere şi corecţie.

Acesta ar fi trebuit să sancţioneze pentru început, prin şocuri electrice uşoare, micile greşeli de vorbire sau gândire ale unor persoane publice. Dar nu ar fi rău ca el să fie dezvoltat şi racordat cu timpul la un computer central care să asigure menţinerea inteligenţei şi frumuseţii lumii.

La urma urmei, chiar să nu înveţe nimic specia umană, din filmele în care roboţii preiau conducerea, iar computerele încep să ducă o viaţă de huzur şi dezmăţ pe spinarea bieţilor oameni, care trebuie să stea în tuburi şi să rotească neuronul, precum măgarii roata puţului de apă? De-asta e bine să folosim spre binele general nişte descoperiri care par să ţină exclusiv de lumea luxului. De ce să ieşi din casă dacă nu te-ai spălat de la Revoluţie?

Computerul locului blochează uşa şi dă drumul la apă. Cu condiţia să curgă, bineînţeles, dar de-asta e computer, să găsească soluţii. Şi dacă dă drumul la apă, e normal să nu o mai oprească, dupa ce blochează toate scurgerile, până ce sconcsul cu faţă umană nu intră la duş, împreună cu întreaga familie.

Dacă înjură, cumva, computerul are dreptul să-l gâdile până când se dă bătut şi râde. Dacă nu se piaptănă, computerul are dreptul să-l fugărească prin casă cu o maşină de tuns şi cu un tub de fixativ până când coafura rezistă.

Dacă vrea să se urce împuţit în mijloacele de transport, computerul poate să închidă uşile cu mesajul: Pentru că meriţi! Dacă aruncă gunoaie din maşină, computerul universal poate să-i arunce o roată de roabă în parbriz. Vine beat şi nervos acasă, computerul încălzeşte cititorul de amprentă până la incadescenţă şi îi citeşte "Somnoroase păsărele".

Atunci când creşte riscul de alertă chimică, computerul are voie să tragă cu spray-uri şi să folosească tunul de parfum discret. Persoanele care miros a usturoi de dimineaţă primesc măşti de protecţie şi echipament special pe care scrie: am renunţat să încerc să rămân om, hrăniţi-mă cu pătrunjel şi cuişoare.

Ai o poftă bruscă de caltaboşi şi palincă exact când eşti ministru, eşti imediat localizat prin satelit de câteva avioane Hercules, care aruncă la punct fix sute de tone de şpagă. La fel de bine- venită ar fi intervenţia marelui computer atunci când la radio sau la TV se spun prostii, minciuni sau sunt proferate îndemnuri la înscrierea în conjuraţia imbecililor.

Taie curentul, preventiv, atât la emiţător, cât şi la receptor sau, în cazul utilizatorilor avansaţi, introduce avertizarea: atenţie, ăştia fac mişto de dumneavoastră. Tot el ar putea regla echilibrul în privinţa defrişărilor, activând senzorul de autodistrugere a drujbelor sau funcţia de urmărire a tăietorului sau exploatatorului smintit de către propria drujbă sau gaterul personal.

Sunt atâtea de făcut pentru bietul computer, că te şi apucă mila de el, săracul. Aşa că mai bine vorbim despre progres şi tehnologie, pentru că asta nu are până una-alta nicio legătură cu starea generală a speciei. Iar reglarea computerizată a aparenţelor va rămâne multă vreme pasul unic pe care-l poate face omul care citeşte liniştit că se vor inaugura mii de blocuri de 1.000 de etaje, supravegheate de computere.

După care, se poate ridica plictisit pentru a activa senzorul de vărsat cafea în tastatură şi râsetele din off, care atestă că viaţa e frumoasă atunci când e supravegheată de computer.