Magistraţii îşi aleg reprezentanţi în Consiliul Superior al Magistraturii. Deşi colegii mai tineri îi contestă, unii membri ai consiliului au ales să candideze.

Lupta pentru alegerea celor mai importanţi legiuitori ai României, viitori membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a intrat pe ultima sută de metri.

Începând de astăzi, au loc adunări generale la instanţe şi Parchete în cadrul cărora, din cei 37 de magistraţi rămaşi în turul al doilea al alegerilor, vor fi aleşi viitorii membri CSM. Candidaturile unor "grei" ai CSM - Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu, Dan Chiujdea şi Cristian Deliorga - sunt aprig contestate. Cu toate acestea, Deliorga, Danileţ ori Chiujdea sunt nume care se vehiculează "ca sigure" pentru ocuparea fotoliilor din CSM.

Data-limită pentru întocmirea listei cu cei 19 membri ai CSM este 15 decembrie, când va fi înaintată Senatului. Până pe 11 ianuarie, când expiră mandatul actualilor membri, Senatul trebuie să valideze noua componenţă a CSM.

"Bătălia" pentru accederea în vârful ierarhiei judecătoreşti a fost presărată de frământări fără precedent în rândul magistraţilor.

"Dinozaurii" CSM

Luptele din culisele campaniei pentru primele alegeri, din 17 septembrie - atunci când au fost anunţaţi cei 37 rămaşi în cursă - au scos la iveală nemulţumirea multora dintre magistraţii tineri care i-au criticat pe unii dintre membrii CSM.

De asemenea, candidaturi ale unor foşti sau actuali membri CSM au fost contestate de contracandidaţii care n-au mai prins listele finale. Este cazul judecătorului Dan Lupaşcu, de la Curtea de Apel Bucureşti, al judecătoarei Lidia Bărbulescu, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al lui Dan Nicolae Chiujdea, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, ori al procurorului Cristian Deliorga, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Celor patru li se impută faptul că sunt deja membri CSM şi, potrivit regulamentului de alegere, nu ar avea dreptul decât la un singur mandat. Din acest motiv, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), dar şi alţi magistraţi susţin că aceştia nu au dreptul de a candida şi de a fi aleşi.

Lidia Bărbulescu şi ceilalţi trei au explicat că, în opinia lor, candidaturile sunt valide deoarece legea prin care sunt aleşi membrii CSM s-a modificat după ce şi-au preluat mandatul, iar noile reglementări sunt aplicabile abia de acum încolo şi nu retroactiv. Regulamentul CSM prevede că un membru poate fi ales o singură dată pentru o perioadă de şase ani.

Doi reprezentanţi ai MJ, contestaţi

Au fost contestate, de asemenea, candidaturile a doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei (MJ), Lidia Barac şi Ovidiu Puţura. Cei doi magistraţi au fost detaşaţi la MJ de la Curtea de Apel Timişoara şi de la Tribunalul Bistriţa Năsăud pe funcţiile de seceretar de stat şi, respectiv, director al Direcţiei de Contencios Administrativ.

Contestatarii celor doi, printre care se numără şi membrii UNJR, susţin că, potrivit legii, magistraţilor detaşaţi în alte instituţii decât Parchete şi instanţe le este interzis să voteze membrii CSM. Or, dreptul de a candida al magistraţilor este condiţionat de existenţa dreptului de a vota.

În consecinţă, cei detaşaţi în alte instituţii nu pot nici să candideze, susţin membrii UNJR.

Procurorul Crişu, înscris, dar invalidat

Contestaţi sunt şi trei dintre membrii CSM ale căror mandate au început mai târziu. Ca urmare a retragerii unora dintre foştii membri Ana Lăbuş, Bogdan Licu şi Graţiana Isac au ajuns membri ai consiliului.

În mod normal, susţin o parte dintre candidaţi, mandatul acestora ar trebui să înceteze odată cu al celorlalţi membri. CSM a decis însă că cei trei pot să continuie până la expirarea termenului de şase ani. Eliminarea din cursă a procurorului Ştefan Crişu, făcută la propunerea preşedintelui Biroului Electoral al CSM Anton Pandrea, a stârnit o adevărată revoltă în rândul colegilor săi.

Decizie contestată

Motivul invocat de Pandrea a fost că Parchetul Tribunalului Bucureşti este deja reprezentat în CSM de Bogdan Licu, mandatul acestuia expirând peste doi ani. Procurorul Ştefan Crişu s-a considerat scos abuziv din cursă şi a contestat la CSM şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărârea Biroului Electoral. CSM a respins contestaţia pe 28 octombrie. Înalta Curte a programat judecarea plângerii lui Crişu abia în februarie 2011.

"Se poate considera această invalidare a candidaturii mele ca o replică a îndrăznelii că ne-am permis să le atragem atenţia că interesele lor în CSM nu mai coincid cu ale noastre.", ŞTEFAN CRIŞU, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti

REPREZENTANŢĂ

Societatea civilă în CSM

Din componenţa Consiliului Superior al Magistraturii mai fac parte ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dintre cei 19 membri, doi reprezintă societatea civilă.

Astfel, pe lângă cei 11 membri care vor fi aleşi până la data de 15 decembrie a.c., prin vot, un alt scaun este liber, până la această dată, pentru alegerea unui membru din partea societăţii civile. Acesta va fi ales de Senat, care va trebui să valideze şi lista candidaţilor aleşi după încheierea alegerilor la CSM.

Pe lista candidaţilor din partea societăţii civile este Teodor Victor Alistar, propus de Asociaţia Magistraţilor din România, Transparency International, de Asociaţia Pro Democraţia, Agenţia de Monitorizare a Presei şi de Facultatea de Drept a Universităţii "Danubius" Galaţi.

Al doilea înscris pe listă este Mihai Rapcea, de la Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991, apoi Corina Adriana Dumitrescu, din partea Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" Bucureşti - Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, şi de asemenea, Cristina Maria Ana, de la Societatea Academică din România. Victor Alistar are un dosar de cercetare pentru instigare la fals intelectual, instrumentat de procurorii Parchetului de pe Lângă Judecătoria Sectorului 1.

Acesta este acuzat că a îndemnat-o pe soţia sa, funcţionar public, să nu treacă în declaraţia de avere un autoturism, o datorie şi nici nu a declarat aceleaşi venituri cu soţia sa.

Rapcea este avocatul lui Dan Diaconescu şi al liderului MISA Gregorian Bivolaru. Iar Corina Dumitrescu este soţia unui deputat PSD. Cristina Maria Ana a fost cosilier juridic la Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

CA ŞI ALEŞI

Printre magistraţi se vehiculează, deja, numele viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Instanţele şi Parchetele îşi vor desemna candidaţii dintre cei 23 de judecători şi 14 procurori rămaşi în cursa pentru ocuparea celor 11 fotolii rămase disponibile în cadrul CSM. Printre magistraţi deja sunt vehiculate numele favoriţilor, fie că sunt susţinuţi de colegi, fie că sunt susţinuţi de persone influente.

Procurori, Parchete de pe lângă judecătorii

Doi candidaţi au rămas pe listă - Cristina-Andreea Cardaşol (Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti), şi Dan Nicolae Chiujdea (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti). Cele mai multe voturi ar fi pentru Chiujdea, deşi interceptările arată că este implicat şi el în dosarul "Voicu", întrucât s-a întâlnit cu acesta şi Costel Căşuneanu.

Candidaţi la Parchete de pe lângă curţi de apel

Sunt consideraţi favoriţi George Bălan şi Elisabeta Drăguţ, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi, respectiv, Craiova.

Bălan "are o pată" lăsată de interceptările telefonice în cazul senatorului PSD Cătălin Voicu, arestat de DNA pentru corupţie, din care reiese că este prieten bun cu acesta. În dosar sunt documente care arată că Dan Chiujdea, membru CSM, şi fostul prim-procuror de la acelaşi Parchet Mircea Ene îl cunoscuseră pe senator prin intermediul lui Bălan. A mai fost acuzat că a comis abuzuri în dosarul "MISA", dar şi că a tergiversat cercetările în dosarul "Spoitoru".

Elisabeta Drăguţ a fost acuzată, în anul 2006, de furt intelectual, ea fiind autorul unui plagiat în revista "Dreptul". Articolul ar fi aparţinut de fapt conf. dr. Florin Streteanu şi lectorului dr. Radu Chirita de la Facultatea de Drept din Cluj. Integritatea morală a procuroarei a mai fost pusă la îndoială după ce l-a reînvestit în funcţia de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală pe controversatul procuror Gheorghe Covei, unchiul lui Iustin Covei, care a terorizat Craiova.

O altă favorită este Elena Hanch, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov. Pe lista mai este Gigel-Marian Alexandru, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. El a fost procuror general al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Constanta, iar presa a semnalat că ar fi primit "şpagă" un teren.

Procurori, Parchete de pe lângă tribunal

Principalul favorit este Oana Andreea Schmidt-Hăineală, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, despre care presa a scris că ar fi implicată politic şi că ar fi omul serviciilor secrete. Hăineală a fost consilier de stat în cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului PSD, Dan Nica.

Următorul favorit, Cristian Deliorga, de la Constanţa, este vechi membru al CSM. Deliorga are un NUP de la DNA în dosarul fraudării examenului pentru procurori şefi.

PREFERAŢI

Membrii CSM, principalii favoriţi

Şi la instanţe favoriţi sunt, în opinia majorităţii, actualii membri ai CSM. Candidaţi de la ÎCCJ Cei trei candidaţi sunt Mircea Aron, Lidia Bărbulescu şi Victoria Gabriela Bârsan. Câştigător se vehiculează a fi Lidia Bărbulescu, preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Despre Lidia Bărbulescu se ştie că este o apropiată a fostului ministru al justiţiei Rodica Stănoiu, în al cărei mandat a fost promovată, în 2001, de la Tribunalul Olt direct la Curtea Supremă, fără să mai treacă, aşa cum era normal, pe la Curtea de Apel. A fost acuzată de tentativă de blocare a activităţii ANI după ce s-a opus verificării averilor demnitarilor. Numele ei apare şi în stenogramele din dosarul "Voicu".

Mircea Aron este pomenit de un fost judecător, Tiberiu Iordache, condamnat în scandalul Megacaritas din Piteşti. Acesta susţine, că actualul membru CSM, care era judecătorul ce trebuia săl condamne, l-a ajutat să scape de rigorile legii.

Candidaţii de la Curţile de Apel

Principalii candidaţi sunt Nicolae Horaţiu Dumbravă, de la Curtea de Apel Târgu-Mureş, şi Cezar Hîncu, de la Curtea de Apel Suceava. Printre candidaţi este şi Dan Lupaşcu, de la Curtea de Apel Bucureşti, care ar avea scaunul "asigurat".

Candidaţi de la tribunale

Mona-Lisa Neagoe, de la Tribunalul Bucureşti, se aşteaptă să fie aleasă, contracandidatul ei fiind Adrian Toni Neacşu, din partea Tribunalului Vrancea. Candidaţi de la judecătorii Cele două locuri alocate judecătorilor ar fi "rezervate" pentru Cristi Vasilică Danileţ, de la Judecătoria Oradea, şi Marius Tudose Badea, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

"Neîmplinirile actualului consiliu s-au datorat refuzului de colaborare eficientă din partea altor instituţii ale statului.", LIDIA BĂRBULESCU, membru CSM