Valoarea muncii la negru în România a scăzut la 30%-35% din PIB, de la peste 40% acum cinci ani. Principala explicaţie: plecarea peste hotare a multor români care munceau „fără acte“.
Peste jumătate de milion de români muncesc ilegal în ţara noastră, potrivit estimărilor reprezentanţilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).
Studiile efectuate la nivelul Uniunii Europene arată că în statele din sud-estul Europei munca la negru depăşeşte valoarea de 20% din PIB. În România acest procent ajunge chiar la 30-35% din PIB-ul ţării, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă. Totuşi, acum cinci ani, economia neagră şi gri depăşea nivelul de 40% din PIB.
Procentul a scăzut datorită plecării la muncă peste hotare a unei părţi din forţa de muncă disponibilă. Potrivit acestuia, fenomenul muncii la negru este larg răspândit în toate statele membre UE, în special în serviciile de menaj şi în construcţii. Principalele cauze pentru care angajatorii preferă să rişte amenzi usturătoare în loc să angajeze muncitorii cu acte în regulă sunt taxele foarte mari şi birocraţia excesivă. Iar de cele mai multe ori, în postura angajatului la negru sunt întâlniţi, cel mai frecvent, studenţii, persoanele care desfăşoară activităţi independente, şomerii şi imigranţii. Soluţia: mai puţine biruri pe muncă De altfel, în prezent, la nivelul UE, este în curs de elaborare o directivă menită să ofere soluţii pentru combaterea muncii nedeclarate. Efectele negative ale faptului că mulţi angajatori preferă să nu semneze contracte de muncă sunt mai puţini bani la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale, concurenţa neloială între companii, precum şi încurajarea migraţiei ilegale. În plus, muncitorii care lucrează fără contracte de muncă sunt nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea în condiţii mai proaste, din cauză că nu au nicio bază legală să-i constrângă să le asigure condiţii mai bune.
Soluţiile propuse de CNIPMMR pentru reducerea numărului de muncitori ilegali sunt reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, adică a contribuţiilor sociale şi diminuarea birocraţiei. Acordarea de stimulente pentru crearea de noi locuri de muncă, alături de un Cod al Muncii mai flexibil care să permită angajarea şi concedierea mai uşoară a personalului ar duce, de asemenea, la reducerea economiei gri.
Recomandările noastre
