Republica Moldova. Situația comunității găgăuzilor în Republica Moldova, integrarea lor în viața social-politică, juridică și culturală a societății de peste Prut devine o preocupare a savanților. Cercetători de la universitățile Republicii Moldova se întrunesc pentru a dezbate problemele acestei populații turcice, din regiunea autonomă găgăuză (UTA „Gagauz-Yeri”). Rodul acestor eforturi academice s-a încununat cu elaborarea unei lucrări despre găgăuzi, pentru informare internă și externă.

 Soluții la problemele politizate ale găgăuzilor din Republica Moldova

La Universitatea de Stat din Comrat, a avut loc lansarea cărții „Aspecte socio-culturale ale găgăuzilor în istoria Republicii Moldova. Integrarea găgăuzilor în spațiul socio-cultural, economic, politic și juridic al Republicii Moldova”, apărută, recent, la Editura „Lexon-Prim”. Volumul conține materiale științifice, elaborate de cercetători de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea de Stat din Comrat și Universitatea de Stat din Cahul „B. P. Hasdeu”. Textele sunt publicate în română, engleză și rusă.

Savanții au analizat aspecte legate de predarea limbii române în școlile și liceele UTA „Gagauz Yeri”, integrarea tinerilor din regiune în viața social-politică a Republicii Moldova, locul regiunii autonome în cadrul relațiilor Republicii Moldova cu Turcia, contribuția liceelor „Orizont” în acest proces ș. a. Cercetători din comunitatea găgăuză au publicat materiale despre personalitățile sale marcante în istorie,  identitatea acestei populații etc.

Titluri ce incită la lectura grabnică a volumului: „Dezmințirea miturilor cu privire la istoria unor raioane sudice ale Moldovei” de dr. Ruslan Șevcenco, „Studierea istoriei găgăuzilor, reflectată în istoria românească”, de dr. hab. prof. univ. Anatol Petrencu, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moşanu”, „Populația găgăuză în cadrul ținutului Dunărea de Jos” de conf. univ. dr. hab. Sergiu Cornea, rector al Universității din Cahul, „Rolul educației multilingve în promovarea integrării societăților diverse” de Elena Cristian, ofițer de programe în domeniul drepturilor omului, la Misiunea OSCE în Republica Moldova etc.

Savanții Chișinăului și Comratului trebuie să găsească limbaj comun, în viitorul apropiat

„Am identificat mai multe poziții comune în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de integrarea populației găgăuze în viața social-politică, economică și culturală a Republicii Moldova. Diferite păreri, uneori diametral opuse, care au fost exprimate de participanți la întruniri, au reflectat acele aspecte asupra cărora savanții Chișinăului și Comratului trebuie să găsească limbaj comun, în viitorul apropiat.

Procesul de colaborare care a fost inițiat, în opinia noastră, nu trebuie să se limiteze doar cu sfera științifico-educațională. Noi credem că, în perspectivă, el va include și alte domenii ale vieții noastre cotidiene – cultura, comerțul, sfera deservirii populației, justiția etc. Acest lucru va deschide calea pentru extinderea participării locuitorilor UTA „Gagauz Yeri” în aceste domenii, va contribui la conștientizarea de către ei pe sine înșiși, întâi de toate, ca cetățeni ai Republicii Moldova. Acest fapt va consolida stabilitatea politică internă, pacea și concilierea în statul nostru”, a menționat dr. Ruslan Șevcenco, director de proiect.

Igor Șarov, conf. univ. dr., rector al USM, a subliniat că „relațiile noastre cu istoricii din UTA „Gagauz Yeri” nu întotdeauna au fost foarte bune. În cadrul unor mese rotunde, au fost conturate multiplele acțiuni care au început să fie realizate la Universitatea de Stat din Moldova în cooperare cu Centrul de Cercetări Științifice al regiunii găgăuze „M. Marunevici”. Sunt sigur că în soluționarea problemelor politizate din societate, în reflectarea diverselor chestiuni de ordin istoric, rolul istoricilor este unul deosebit.”

Învățarea limbii române, un pilon în integrarea cetățenilor Republicii Moldova

În calitate de coordonator de proiect, conf. univ. dr. Victoria Fonari a insistat să fie prezentate cercetări pe diverse paliere cu privire la aspectele integrării găgăuzilor în spațiul nostru. „Consider un succes că au fost de acord să participe reprezentanți ai diferitor instituții, relevând aspecte istorice, educaționale, didactice, juridice, culturale. În opinia mea, latura educațională, ramura didactică este acea forță capabilă să contribuie cel mai mult la cunoașterea culturală, lingvistică reciprocă.

Învățarea limbii române constituie un pilon în integrarea cetățeanului Republicii Moldova pentru a putea activa în toate sferele sociale. Studierea limbii române se realizează nu strict în cadrul orelor, dar și prin intermediul evenimentelor care solidarizează munca în parteneriat a profesorilor, părinților, direcția de învățământ și cu alte instituții culturale, cum ar fi biblioteca, centrele de creație, teatrul etc.

Pentru școlile alolingve este foarte importantă implementarea cunoștințelor într-un proiect în afara orelor. De aceea este plauzibil când alte discipline utilizează cunoștințele din limba română”, consideră Victoria Fonari, profesoară universitară, la USM. Pentru o integrare excelentă a găgăuzilor în societatea Republicii Moldova ea recomandă menținerea interesului pentru învățarea și cunoașterea limbii române de la etapa preșcolară, până la cea liceală.