Întâlnirea de la Moscova de pe 9 septembrie a miniștrilor de externe și apărare din Rusia și Franța pare să reprezinte nu numai o relansare a relațiilor dintre cele două țări, ci și o resetare a legăturilor dintre Occident și Rusia. E, însă, foarte greu de spus că Macron a reușit să-i manipuleze în avantajul său pe Donald Trump și Vladimir Putin. Mai curând, și-a oferit bunele oficii, mediind între cele două puteri. Se pare că și americanii, și rușii vor obține exact ce-și doresc, iar Ucraina va achita nota de plată.

Dar să vedem cum au decurs lucrurile…Primele semne alea unei încălziri a relațiilor cu Rusia au apărut în timpul summitului G7 de la Biarritz în perioada 24-26 august. Președintele american Donald Trump a anunțat că intenționează să-l invite pe Vladimir Putin la G7 anul viitor la Miami.

În cadrul pregătirii summitul de la Biarritz și imediat după aceea, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat și el că o încredere sporită între Occident și Rusia este în interesul tuturor. De altfel, cu numai câteva zile înaintea summitului G7 de la Biarritz, Macron discutase cu liderul rus la reședința sa despre o schimbare de paradigmă în relațiile dintre Occident și Rusia.

Și Germania, care are mari interese economice în relația cu Rusia, și-a dat binecuvântarea. Ministrul de Externe Heiko Maas declara în iulie că „fără Rusia, nu vom putea găsi răspunsuri la problemele presante din politica globală”. Italia e încântată și ea schimbarea de ton, doar este printre primele țări care au propus eliminareasancțiunilor UE împotriva Rusiei. Tot în iulie, premierul Giuseppe Conte susținea că restricțiile UE sunt „triste” și „nu sunt bune pentru Rusia, nici pentru UE, nici pentru Italia”.

Cu alte cuvinte, Macron nu a făcut decât să exploateze dorința quasi-generală de destindere pentru a-și sublinia rolul de lider european. Aceasta este, de altfel, o constantă a activității președintelui francez, care încercă să joace un rol de mediator și în războiul civil al Libiei, în conflictul sirian sau în tensiunile dintre SUA și Iran.

Tatiana Kastoueva-Jean de la Institutul Francez pentru Relații Internaționale a declarat recent AFP: „Stelele se aliniază un pic pentru Emmanuel Macron. El are președinția G7 și a ConsiliuluiEuropei; Germania nu mai joacă un rol activ în aceste aspecte; iar Londra este paralizată de Brexit. Este liderul de facto al Europei și poate vorbi în mod legitim în numele Occidentului”.

Macron consideră că este posibilă o soluție în ceea ce privește conflictul din Ucraina, mai ales că noul președinte al acestei țări,Volodymyr Zelensky, pare hotărât să îmbunătățească relațiile cu Rusia. Asta așteaptă de la el, până la urmă, și cei care l-au votat. Putin pare și el dornic să-l încurajeze pe Zelensky să deblocheze impasul din Donbas printr-un anumit grad de autonomie pentru regiunile separatiste, iar progresele sunt evidente.

Schimbul a zeci de prizonieri netezește drumul pentru un proces de pace în Donbas. Între timp, este de așteptat să aibă loc și o reuniune trilaterală între Rusia, Uniunea Europeană și Ucraina pentru a discuta despre aprovizionarea țării cu gaz rusesc.

Deocamdată, totul merge bine, mai ales că președintele Donald Trump nu vede niciun motiv în a alimenta
confruntarea dintre Ucraina și Rusia (așa cum a făcut predecesorul său Obama). Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, declara la Moscova, după discuțiile în formatul 2 + 2: „A sosit timpul, a venit momentul potrivit, să lucrăm pentru reducerea neîncrederii dintre Rusia și Europa. Trebuie să fim parteneri într-un plan strategic și la nivel economic. Încă nu a venit momentul să ridicăm sancțiunile, (dar) vedem o nouă stare de spirit în comparație cu cea din ultimii ani”.

Occidentalii știu, însă, că detensionarea relațiilor cu Rusia are un preț: Moscova nu va da niciodată înapoi Crimeea. E nota de plată pe care Ucraina va trebui să o achite pentru rezolvarea conflictului din Donbas, iar occidentalii, preocupați în primul rând de propriile interese, par să sprijine acest târg…

Te-ar putea interesa și: