Mulţumită că SUA nu mai insistă cu amplasarea scutului antirachetă în Europa, Moscova renunţă la instalarea de sisteme balistice în Kaliningrad.

Rusia şi-a suspendat proiectul de amplasare a rachetelor Iskander în enclava Kaliningrad, situată pe malul Mării Baltice, după ce Statele Unite au dat semnale că există o schimbare de atitudine faţă de Moscova care ar putea duce la o detensionare a relaţiilor dintre cele două ţări.

„Implementarea acestui proiect a fost suspendată datorită faptului că noua administraţie americană nu a accelerat programul de instalare“ a elementelor scutului antirachetă în Cehia şi Polonia, a declarat ieri, sub protecţia anonimatului, un oficial de rang înalt din armata rusă, citat de agenţia Interfax, transmite AFP. Un reprezentant al Ministerului rus al Apărării a afirmat, la rândul său, că „nicio măsură privind amplasarea de rachete Iskander în vestul ţării nu a fost luată“ până în prezent.

Oficialii polonezi au reacţionat precaut, subliniind că nu doresc să comenteze „momentan“ aceste declaraţii, pe motiv că provin din „surse anonime“ şi că acestea trebuie „confirmate“.

„Dacă este adevărat, atunci ar fi într- adevăr un pas foarte pozitiv“, a apreciat însă Kurt Volker, ambasadorul american la NATO. Relaţii „mai solide“

Anunţul făcut de oficialul rus pare să reprezinte un nou gest pentru detensionarea relaţiilor dintre Moscova şi Washington după instalarea lui Barack Obama la Casa Albă.

Acesta este un „semnal“ adresat Statelor Unite, prin care Rusia arată că „este dispusă să identifice soluţii şi compromisuri pentru amorsarea unui dialog“, a comentat analistul rus Pavel Felgenhauer. Relaţiile dintre cele două mari puteri s-au deteriorat fără precedent de la încheierea Războiului Rece, în special în ultimele luni ale administraţiei Bush, din cauza proiectului scutului american antirachetă, a extinderii Alian ţei Nord-Atlantice spre est şi a războiului din Georgia din august.

„Sperăm să conferim relaţiilor noastre un nou suflu“ după „o perioadă de turbulenţe“, a declarat ieri şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un discurs rostit în faţa membrilor Consiliului Federaţiei. La sfârşitul lunii decembrie, preşedintele rus Dmitri Medvedev îşi exprima speranţa că relaţiile cu noua administraţie americană vor fi „mai eficiente şi mai solide“.

LA RAPORT

Armata rusă, „un tigru de hârtie“ În pofida manevrelor recente făcute de armata rusă, care au alertat statele NATO, Rusia nu reprezintă decât un „tigru de hârtie“, apreciază Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra, în raportul său anual intitulat „Balanţa militară“. Manevrele maritime din Marea Mediterană şi America Latină au fost gesturi simbolice, deoarece majoritatea navelor militare ruse rămân ancorate în porturi din cauza lipsei acute de resurse financiare. „Aceasta nu este o revenire majoră în plan militar, este doar o mobilizare simbolică“, a apreciat Oksana Antonenko, specialist în probleme ruse la IISS.

Doar 12 submarine nucleare, 20 de nave de război şi un singur portavion, ultimele mereu escortate de împingătoare în caz de defecţiuni tehnice, sunt pe deplin operabile, subliniază raportul.