Omenoşi şi generoşi, cum ne place singuri să ne complimentăm, mai avem multe de învăţat despre caritate.

Mii de oameni au rămas în ultima lună fără casă şi fără o bucată de pâine pe masă, iar zilnic, la televizor ori într-un colţ de ziar zâmbesc cu amar copii radiaţi, cu capul chel, ce riscă să moară din lipsa banilor.

Câţi dintre noi am ridicat un deget pentru a-i ajuta şi ce ne împiedică să facem gesturi umanitare?

Voluntarii lucrează, sinistraţii beau în birt

Zeci de TIR-uri cu ajutoare pentru sinistraţi pleacă zilnic, aproape din fiecare oraş al ţării, spre zonele calamitate din Moldova.

Este semn că lumea se mobilizează în faţa suferinţei, însă nu sunt puţini cei care stau cu mâinile în sân şi nici cei care transformă intenţia de caritate în batjocură. Electrocasnice defecte, mobilă în stadiu de putrefacţie, chiloţi murdari - sunt câteva din "ajutoarele" pe care autorităţile au trebuit să le transporte la groapa de gunoi.

Un caz aparte s-a înregistrat la inundaţiile din 2005 când, la Timişoara, pompierii s-au umplut de râie şi de păduchi triind haine murdare.

De câţiva ani, suntem obişnuiţi să asistăm la spectacolul apelor, iar de fiecare dată când se întâmplă să se inunde sate, prin birturi se pitesc sinistraţi în putere în timp ce jandarmii, armata şi voluntarii ONG-urilor se chinuiesc să salveze ce se mai poate salva.

Toate aceste exemple de nepăsare ori bătaie de joc ne scot în evidenţă carenţele în materie de spirit solidar şi ne fac să ne punem întrebări privind bunulsimţ şi civismul nostru.

Ne ridicăm statui degeaba

"Trebuie să ne revizuim părerea despre noi şi să nu ne mai lăudăm că suntem un popor generos şi milos. Nu e chiar aşa. Ne lipseşte cultura civică şi există printre noi o categorie ce nu poate fi neglijată, care nu numai că stă cu mâinile în sân când i se cere ajutorul, dar mai devine şi agresivă când nu e cazul", spune Petru Iluţ, profesor universitar doctor la catedra de Sociologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Profesorul Iluţ spune că ceea ce ne lipseşte este, pe de o parte, o cultură a umanismului şi a generozităţii şi, pe de altă parte, educaţia. "Istoria umanităţii demonstrează că elementul care scoate popoarele din promiscuitate este şcoala sistematică", este convins Petru Iluţ.

Săracii sunt mai generoşi

Un sondaj Mercury Research realizat anul acesta arată că aproape o treime dintre români preferă să dea bani pentru bilete la loterie decât să facă gesturi umanitare. Conform aceluiaşi sondaj, doar 3% dintre români au făcut muncă voluntară pentru un ONG.

Olga Cridland este preşedinta asociaţiei părinţilor cu copii bolnavi de cancer - P.A.V.E.L., care desfăşoară o serie de campanii şi proiecte pentru copiii loviţi de boli grele. Ea admite că românii nu sunt atât de receptivi precum străinii în faţa cazurilor dramatice şi pune acest lucru pe seama lipsei unei culturi şi a unei tradiţii în acest sens.

Totuşi, spune Olga Cridland, "este uimitoare reacţia oamenilor la anumite campanii. Bunătatea şi receptivitatea lor sunt impresionante".

Surprinzător sau nu, cei mai receptivi şi mai generoşi nu sunt oamenii cu situaţii financiare deosebite.

"Se întâmplă de foarte multe ori să răspundă instantaneu la apelul nostru oamenii cu venituri modeste sau medii. Am primit bani de la pensionari, câte 50 sau 100 de lei, bani care înseamnă foarte mult pentru ei şi pe care îi dau din suflet", spune Olga Cridland.

Biologia şi educaţia

Profesorul de sociologie Petru Iluţ spune că sunt două tipuri de solidaritate: unul autentic şi altul de faţadă.

"Omul este înclinat deopotrivă spre altruism şi spre egoism. Biologic, avem acest instinct gregar de a ne apăra reciproc la greu. Dar, dincolo de dimensiunea biologică, există şi o solidaritate învăţată".

Cei ce nu reuşesc însă să-şi însuşească sincer gesturile de ca ritate, o fac de faţadă, din considerente meschine, anunţând cu surle şi trâmbiţe de câte ori oferă un covrig unui bătrân sărac. Efectele sunt imediate: o mai bună imagine de sine când se privesc în oglindă, ridicarea prestigiului personal sau, după caz, impresionarea unui electorat naiv.

OPŢIUNE

Donaţiile merg către Biserică

Un studiu realizat de GFK România arată că aproape o treime dintre românii care au decis să direcţioneze 2% din impozitul pe profit au făcut-o în conturile bisericilor şi ale fundaţiilor acestora.

În topul celor care se bucură de succes prin direcţionarea celor 2% se află şi SMURD, Asociaţia Salvaţi Copiii, Crucea Roşie şi Fundaţia Copii în Dificultate. Un alt sondaj, realizat de Mercury Research, arată că aproape 100% dintre bătrânii care locuiesc la ţară fac donaţii către biserica din sat.

"Trebuie să ne revizuim părerea despre noi şi să nu ne mai lăudăm că suntem un popor generos şi milos. Nu e chiar aşa. Ne lipseşte cultura civică.", PETRU ILUŢ, profesor de sociologie

OMENIE

Bill Gates şi George Soros sunt cei mai generoşi dintre bogaţii lumii

Un studiu realizat anul trecut de revista americană "Forbes" arată că în topul celor mai mari donatori din lume se află, la nivelul anului 2009, preşedintele Microsoft Bill Gates.

El este urmat de George Soros, Gordon Moore (fondator Intel) şi Warren Buffet (preşedintele grupului de investiţii Berkshire Hathaway). Bill Gates şi Warren Buffet sunt iniţiatorii celei mai îndrăzneţe campanii umanitare, The Giving Pladge, un proiect prin care încearcă să convingă primii 400 de miliardari americani din topul bogaţilor să doneze, în scop umanitar, cel puţin jumătate din avere, fie în timpul vieţii, fie după moarte.

Primul miliardar care va face acest gest este Warren Buffet, el promiţând că va dona în timpul vieţii 99% din averea pe care o deţine (47 de miliarde de dolari).

Anul acesta, miliardarul a oferit unor fundaţii suma de 1,93 miliarde de dolari, iar anul trecut le-a dat acestora 1,5 miliarde de dolari. În 2006, el a impresionat opinia publică donând 37 de miliarde de dolari în scop caritabil.

GEST. Bill Gates şi Warren Buffet îi învaţă pe bogaţi lecţia altruismului