Senatul italian a aprobat la mustata decretul de expulzare a cetatenilor straini care ameninta siguranta publica.

Senatul italian a adoptat, joi noaptea, dupa o dezbatere prelungita pana aproape de miezul noptii, decretul emis de guvernul italian dupa crima de care este acuzat Romulus Mailat, act normativ care prevede printre altele posibilitatea expulzarii cetatenilor UE considerati un pericol pentru societate, informeaza Reuters si AFP.

Guvernul Romano Prodi a cerut votul de incredere al parlamentului pentru a reduce divergentele pe aceasta tema din cadrul coalitiei sale de centru-stanga, formata din noua partide. Decretul a fost aprobat de senatori cu 160 de voturi „pentru” si 158 „impotriva”, rezultatul reflectand avantajul firav de numai doua voturi de care se bucura executivul italian in Camera superioara.

Algoritmul politic nu a functionat insa perfect, pentru ca unii senatori din cadrul coalitiei lui Prodi nu i-au acordat sprijinul, considerand decretul „rasist”. Guvernul a supravietuit numai datorita voturilor catorva senatori pe viata, membrii ai Camerei superioare nominalizati de presedinte pentru serviciile aduse statului.  

Inca un vot in Camera Deputatilor

Daca ar fi pierdut votul, primul-ministru ar fi fost nevoit sa demisioneze, dar, in ciuda succesului din Senat, emotiile guvernului Prodi nu s-au incheiat. Pentru a intra definitiv in vigoare, pachetul legislativ urmeaza sa fie examinat si de Camera Deputatilor, textul devenind caduc fara acordul acesteia.

Dupa votul favorabil din Senat, premierul Romano Prodi poate fi insa optimist. Raportul de forte din Camera Deputatilor ii este favorabil: Uniunea - coalitia de centru-stanga a lui Prodi - detine 348 de voturi, fata de cele 276 ale opozitiei. In plus, efectele politice ale rezultatului din Senat sunt de natura sa descurajeze alte eventuale tradari din interiorul coalitiei.

AMENDAMNETE

Senatorii, impotriva discriminarii

Textul votat de senatorii italieni nu prevede schimbari majore fata de decretul emis in regim de urgenta de guvern, cea mai notabila modificare fiind introducerea unui paragraf care pedepseste discriminarea si instigarea la discriminare „dupa criterii de sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri personale, handicap, varsta sau orientare sexuala”.

De asemenea, actul normativ introduce o limita de 10 ani pentru interdictiile de intrare in Italia si noi prevederi in ceea ce priveste declararea prezentei la sosirea pe teritoriul italian: in cazul in care strainul nu-si declara prezenta pe teritoriul italian, se presupune din oficiu - si in lipsa probelor contrare - ca el se afla in Italia de peste trei luni. Motivele pentru care poate fi dispusa expulzarea raman aceleasi - amenintari la ordinea publica sau siguranta statului, absenta mijloacelor de subzistenta.

Un ziarist italian a circulat fara probleme in UE sub nume fals, dandu-se drept roman expulzat.

Un jurnalist italian de la cotidianul „L’Espresso” a strabatut timp de zece zile mai multe tari din UE, sub un nume fals, inscris in baza de date a persoanelor expulzate din Italia, pentru a dovedi ca masurile autoritatilor de la Roma impotriva imigrantilor periculosi nu au valoare in restul Europei.

Reportajul jurnalistului Fabrizio Gatti, intitulat „Eu, roman „no limits”„ si publicat in editia electronica de vineri a jurnalului „L’Espresso”, prezinta detaliat intamplarile prin care a trecut acesta in cele zece zile ale „experimentului” in care a spalat parbrize pe strazile Parisului si Barcelonei si a dormit sub cerul liber in Austria si Monte Carlo.

In toata aceasta calatorie, Gatti s-a dat drept un fals cetatean roman, Roman Ladu, nume sub care a fost prins si expulzat un imigrant ilegal irakian. Mai mult, el s-a legitimat cu decizia de expulzare pe numele Roman Ladu emisa de autoritatile din Peninsula in italiana si in engleza. 

„Tara Mafiei, speriata de romani”

Gatti afirma ca a incercat, astfel, sa se transforme in „ceea ce in tara Mafiei, a Camorrei, a 'Ndrangheta (organizatiile mafiote din Italia - n.n.) si a recordurilor de coruptie a devenit, in imaginarul colectiv, simbolul pericolului national: un cetatean european fara acte, fara loc de munca, fara casa, fara domiciliu fix, nomad si nascut in Romania”.

In timpul celor zece zile in care a circulat cu trenul in Europa, petrecand perioade scurte in diverse orase din Franta, Germania, Austria, Italia si Spania, Gatti a fost controlat de cinci ori de politia germana, austriaca, franceza si spaniola. Jurnalistul a asteptat zadarnic ca autoritatile tarilor prin care a trecut sa sesizeze faptul ca numele sub care calatorea el figureaza in baza de date comuna a serviciilor de politie din statele Schengen.

Gatti se astepta sa fie expulzat in Romania, fie sa fie arestat pentru imigratie clandestina, date fiind antecedentele irakianului care a folosit numele romanesc in momentul in care a fost expulzat din Italia. „In schimb, raspunsul (politistilor - n.n.) era de fiecare data acelasi: „Multumim, puteti pleca”„. „Asta inseamna 4.000 de kilometri de libertate care anuleaza orice eficacitate a expulzarilor cetatenilor europeni, cum pretinde pachetul de masuri adoptat de guvernul italian”, apreciaza Gatti. (Flavius Toader)

TEMERI IZOLATE

Fiecare stat UE, cu problemele lui

„Italia, cu fricile ei, ramane un caz izolat”, scrie ziaristul italian, aratand ca fiecare tara pare preocupata de alte probleme. In Germania, invadata de 'Ndrangheta si socata de executiile mafiotilor italieni din Duisburg, italienii sunt cei controlati riguros. In Austria, este de ajuns sa spui ca vrei sa pleci mai departe, la Verona, de exemplu, pentru ca politistii sa te lase in pace. Iar la Barcelona, „politistii insisi te invata cum sa cersesti fara sa-i deranjezi pe trecatori”, scrie ziaristul italian.