Publicaţia ZigZag Român-Canadian a realizat un interviu cu Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mihai Gheorghiu, cu ocazia ultimei sale vizite de lucru în Canada din iunie. În cadrul discuţiei au fost prezentate problemele diasporei din Canada, iminenţa introducerii votului electronic şi raportul dintre autorităţi şi românii emigraţi. În opinia autorului interviului, o serie dintre afirmaţiile Secretarului de Stat s-au dovedit a fi eronate, iar vizita acestuia nu i-a mulţumit pe toţi cei prezenţi.

Adrian Ardelean ZigZag Român-Canadian Adrian Ardelean: Câţi români trăiesc în prezent în afara graniţelor? Care sunt cele mai mari comunităţi româneşti din afara graniţelor? Există legături între statul român şi eventualele asociaţii româneşti din aceste comunităţi? Mihai Gheorghiu: Nu avem, din păcate, o astfel de statistică şi nu putem decât să dăm, eventual, câteva cifre foarte aproximative. Vă pot spune că sunt circa 1.000.000 de români în Italia, aproape 800.000 în Spania, în SUA se vorbeşte de peste un milion de români, iar în Canada ştim că exista peste 200.000 de români.

Trebuie precizat că în cazul românilor din Italia sau Spania, care sunt plecaţi în cadrul unei migraţii sau mobilităţi temporare, o parte se vor întoarce acasă, dar considerăm că circa o treime se vor stabili definitiv în ţările respective.

A.A.: Unde se află, pe această scară, comunitatea românească din Montreal? M.G.: N-aş putea să spun în mod precis unde se află, numeric vorbind, comunitatea românească din Montreal pe această scară, şi de altfel nu facem comparaţii numerice între diferitele comunităţi româneşti. Important este ca acestea să fie solidare, unite şi să aibă o viaţă socială cât mai puternică. A.A.: Guvernul Romaniei sau MAE are în plan perspectiva intrării în contact cu românii din fostele republici sovietice şi din Federatia Rusa, în afară de Republica Moldova, pentru a ajuta la păstrarea identităţii culturale şi spirituale a acestora? M.G.: În principiu, noi intrăm în legătura cu o comunitate românească din afara graniţelor, atunci când misiunile noastre diplomatice ne informează asupra unei astfel de necesităţi sau când persoanele din cadrul respectivei comunităţi ni se adresează direct. Ceea ce, de altfel, încurajez pe toata lumea sp facp, pe oricare dintre canalele de comunicare existente. A.A.: În vestul Canadei nu există nicio reprezentanţă diplomatică a României. Când estimaţi ca aseastă problemă să se rezolve? M.G. : Cred că vom rezolva curând problema existenţei unui consulat românesc la Vancouver. Şi ca să dau un termen, sper ca acesta să fie inaugurat până la sfârşitul anului. Noi vom insista şi sper să găsim soluţiile şi mijloacele financiare necesare pentru deschiderea acestuia.

A.A.: Când estimaţi ca votul electronic să fie introdus?

M.G.: Există un proiect de lege privind votul prin corespondenţă pe care l-am promovat noi, cei de la Departamentul relaţiilor cu românii de pretutindeni din cadrul MAE. Mă îndoiesc însă că acest proiect va avea timp să fie trecut prin Parlament până la toamnă şi să devină lege.

A.A.: Din 2007, România este membră a UE. Ca urmare a acordurilor între UE şi Canada, cetăţenilor români nu ar mai trebui să li se pretindă viză. De ce nu s-a întâmplat acest lucru până acum? M.G.: Deocamdată sunt negocieri în curs. Pot să va spun că mergem în direcţia bună. Discuţiile au demarat cu ocazia prezenţei unei delegaţii canadiene la forumul francofoniei, desfăşurat la Bucureşti toamna trecută. Nu putem acum aproxima un interval de timp în care problema se va rezolva. Dar repet, suntem în cadrul unor negocieri extrem de eficace în acest sens.

A.A: Cum vede MAE viitorul relaţiilor statului român cu cetăţenii săi aflaţi în afara graniţelor României? M.G.: Lucrurile s-au schimbat foarte mult în ultimii ani şi acum există raporturi foarte bune între comunităţile (asociaţiile) româneşti şi misiunile diplomatice ale României. Sigur, se întâmplă uneori şi lucruri nedorite, nu le neagă nimeni, dar pe ansamblu, cred că am depăşit etapa suspiciunilor şi acuzatiilor. Acum putem vorbi numai de profesionalism sau lipsa de profesionalism, de bunăvoinţă sau lipsă de bunavoinţă.

A.A.: Acordurile între România şi Canada pe tema recunoaşterii reciproce a studiilor şi competentelor, a vechimii şi specializării în muncă, a pensiilor, a permiselor auto etc, sunt fie rezolvate parţial, fie în stadii incipiente sau chiar neîncepute. Ce sperante putem avea pentru viitorul apropiat în aceste domenii?

M.G.: Sunt şi aici negocieri în curs, în primul rând cu Canada şi apoi cu provincia Quebec, dar aceste negocieri trebuie continuate. În acest sens, este importantă şi munca depusă de comunităţile şi asociaţiile româneşti, pentru că logica existenţei unei comunităţi şi a unei vieţi asociative este de a se supune intereselor comunităţii, deci să aibă dialog cu autorităţile din statul în care domiciliază.

Ştiu că în Quebec (n.r. Ville de Quebec) există o asociaţie condusă de Luigi Matei, care are o bogată activitate în acest domeniu şi am aflat despre demersurile şi eforturile domniei sale.

Nu ştiu dacă am să ma întâlnesc şi personal cu dânsul, dar important este că misiunea diplomatică a României de la Ottawa este în legătură Luigi Matei, acesta fiind un caz fericit care poate fi urmat şi de către alte comunităţi româneşti din afara graniţelor.

A.A.: Anul 2008 este unul electoral. Ca un făcut, de fiecare dată în anii electorali suntem vizitaţi de oficialităţile româneşti, în timp ce în intervalul dintre alegeri suntem uitaţi. Simplă coincidenţă? De ce vizitele înalţilor funcţionari ai statului român au loc numai înainte de alegeri? M.G.: Eu n-aş vrea să fac niciun comentariu asupra numărului voturilor comunităţii româneşti din diaspora, astfel încât pe baza acestui număr să poată fi prezumat un interes electoral al autorităţilor de la Bucureşti.

Comunităţile româneşti sunt vizitate tot timpul, nu doar în anii electorali. Distanţa dintre România şi Canada este mare, iar deplasările oficialităţilor de la Bucureşti peste Ocean sunt mai greu de organizat şi mai rare, dar asta nu înseamnă “vizite electorale”.

------------

Faţă de cele spuse de Mihai Gheorghiu despre acordurile România-Canada şi România-Quebec, în privinţa securităţii sociale, recunoaşterea reciprocă a vechimii în muncă, a pensiei, se impun câteva precizări:

În primul rând, aceea că preşedinte al comunităţii româneşti din Quebec (CRQ) nu mai este Luigi Matei, ci, din luna mai, Doina Bogza. Cât despre fondul problemei, atât Luigi Matei (iniţiatorul demersurilor privind acordurile de securitate socială), cât şi Doina Bogza, preşedinte în funcţie a CRQ, spun că nimeni din cadrul DRP (Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni) sau MAE, cu excepţia Doamnei ambasador Elena Sava Ştefoi, nu s-a implicat în demersurile făcute de comunitatea românească pe lânga autorităţile Canadei şi ale Quebecului.

Mai mult, Doina Bogza precizează ca la întâlnirea pe care a avut-o cu Mihai Gheorghiu nici nu a fost abordat subiectul acordurilor româno-canadiene de securitate socială.

“Întâlnirea a durat circa o oră, timp în care s-a discutat orice altceva decât subiectul acordurilor pentru securitate socială dintre România şi Canada şi/sau Quebec. În plus, domnul Mihai Gheorghiu a fost extrem de arogant şi distant, lăsând impresia că ni se crede superior. Spre deosebire de un alt reprezentant guvernamental prezent zilele acestea la Quebec, domnul Virgil Niţulescu, de la Ministerul Culturii şi Cultelor, care era extrem de deschis, politicos şi respectuos”, a declarat Doina Bogza pentru ziarul ZigZag Român-Canadian.