Mănăstirile şi lăcaşurile de cult din toate regiunile României sunt luate cu asalt de zeci de mii de credincioşi, cu ocazia Adormirii Maicii Domnului.

Pentru sărbătoarea religioasă a Adormirii Maicii Domnului, numită popular în Maramureş „Sfânta Mărie Mare“, la o seamă de mănăstiri din Transilvania s-au făcut pregătiri serioase. Mănăstirea Rohia din Ţara Lăpuşului, alături de Moisei din Maramureş ul istoric, de Bixad din Oaş şi de Nicula din Cluj sunt lăcaşurile de cult care atrag cei mai mulţi pelerini.

„În fiecare an, ne vin între 15 şi 20 de mii de creştini. Eu slujesc aici de 10 ani, experienţa mea spune că în ajun se împărtăşesc între 1.000- 1.200 de oameni. Vin în procesiuni, inclusiv din Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa, Cluj, cântând cântece religioase“, spune Macarie Motogna, eclesiarh al Mănăstirii Rohia. „Vor fi primiţi de un sobor de 25- 30 de preoţi, în frunte cu Preasfinţ itul Iustinian, episcop al Maramureşului şi Sătmarului, în vreme ce PF Iustin va merge la Mănăstirea Moisei“, spune prelatul.

„Sunt cam 10 la sută turişti, dar e încă bine!"

Pregătirile nu se referă doar la curăţenie şi invitaţii. „La fiecare sărbătoare mare, oamenii din satele lăpuşene asigură masa, la înţelegere. De 35-40 de ani, sătenii din Groşii Ţibleşului asigură o masă celor 15.000 de pelerini. Se fac câte 20 de căldări de mâncare, tăiau 20-30 de oi... Acum va fi post, cu ciorbă de fasole, dar şi cu deja celebra pâine de mălai, care e o delicatesă căutată de pelerini“, spune Macarie Motogna. Dar tot nu acesta e argumentul major al sărbătorii. „La mănăstirile din Transilvania vin, în general, oamenii pentru credinţă şi mai puţin pentru turism, ca în Moldova şi-n Regat. Sunt cam 10 la sută turişti, dar e încă bine!“, spune el cu convingere.

Şi mai vine o categorie specială, multă vreme un secret bine ascuns al mănăstirilor. „Vin şi oameni cu necazuri. Pentru ei ţinem Dezlegarea Sfântului Vasile, dar mai ales Taina Sfântului Maslu... Vin mai puţini, până în 50 pe an. Vedeţi, diavolul şi-a schimbat armele, posedaţii făceau spume, zbierau, urlau. Mai sunt care răcnesc, în general le rezolvăm problemele, dar depinde foarte mult de credinţa lor şi a familiilor. Şi se rezolvă în timp. E tot o minune, dar nu peste noapte“, explică preotul.

„Oamenii au nevoie de alinare sufletească“

La Mănăstirea Moisei sunt aşteptaţi peste 40.000 de oameni, dintre care mulţi sunt cei întorşi în concedii de la muncă din Europa. „Cel mai frumos moment e sosirea acelor procesiuni de pe sate. Anul trecut am avut nişte emoţii, o juma de oră am plâns. Fiecare procesiune intră cântând altă priceasnă, înconjoară biserica. Dar e armonie, nu gălăgie... deşi vuieşte dealul! Sigur că nu mai vin pe jos ca odinioară, dar vin, anual peste 20 de procesiuni!“, spune protos Teofil Pop, stareţ al Mănăstirii Moisei.

„Sărbătoarea o face poporul, noi trebuie doar să organizăm. Au venit peste 100 de preoţi anul trecut, alături de creştini din toate satele de pe Valea Izei şi a Vişeului. Noi chiar ţinem o slujbă în plus faţă de programul clasic, în limba ucraineană, pentru credincioş ii care vin din zonele majoritar ucrainene“, spune el. Şi aici se ţin acele slujbe pentru bolnavi şi posedaţi.

„Sigur că facem, dar le ţinem noi, călugării, nu preoţii. E nevoie de 3 zile de post înainte, preoţii se feresc pentru că se pot întoarce pe ei sau pe familiile lor. Trebuie şi să te ştii feri, să nu te crezi mai voinic decât eşti. Oamenii au nevoie de alinare sufletească, au stres, au duşmani, aici îşi găsesc alinarea,“, spune stareţul Teofil Pop.

PETRECERI DE SEZON

Oieri şi maşini de teren

La acest sfârşit de săptămână se petrec o sumedenie de alte evenimente tradiţionale. Tilişca, localitate sibiană, este astăzi gazda Sărbătorii Oierilor, manifestare la care sunt aşteptaţi peste 2.000 de oieri din Mărginimea Sibiului. Manifestările încep cu un simpozion al asociaţiei neguvernamentale „Reuniunea Oierilor din Tilişca“, apoi urmează o paradă a portului popular, după care se trece la sărbătoarea propriu-zisă a oierilor, la care invitaţi de onoare sunt ansamblul Cindrelul Junii Sibiului. Conform primarului comunei, Dumitru Răceu, la festival se vor servi produse tradiţionale ale oierilor din zonă, printre care nu va lipsi şi tradiţionalul bulz.

Şi la Râşnov e sărbătoare, în acest weekend, respectiv cea de-a patra ediţie a festivalului Off Road, competiţie dedicată fanilor maşinilor de teren. La competiţie pot participa concurenţi amatori sau posesori ai unei licenţe sportive, indiferent de federaţia sportivă. Accesul în competiţie e permis cu orice tip de vehicul de teren, de la cele de serie la buggy-uri şi ATV-uri.

La Sâmbăta se organizează cea de-a treia ediţie a Sărbătorii pâinii din Ţara Făgăraşului, manifestare care va cuprinde expoziţii cu produse de panificaţie specifice locului şi unelte de cuptor. Sâmbătă, sunt zilele Drăguşului, iar la Vama Buzăului, duminică, se organizează sărbătoarea Gospodarul Vămoşan. Atracţia zilei, concurs de tăiat buşteni cu drujba, topor şi fierăstrău. Sâmbătă şi duminică, zilele Hărmanului cu evenimente mai speciale, demonstraţii de lupte libere şi concert Anda Adam. (Dragoş Popescu, Ovidiu Eftimie)

SUCEAVA

Băsescu, aşteptat la Putna

Mii de pelerini catolici şi ortodocşi, veniţi din toate colţurile ţării, au ajuns de câteva zile în localităţile Putna şi Cacica, din judeţul Suceava, pentru a participa astăzi la slujba de Sf. Maria. Împrejurimile Sanctuarului Maicii Domnului din Cacica s-au transformat în locuri de parcare şi tabără de corturi. Autocarele şi corturile au devenit, de fapt, pentru două zile, locul de cazare al pelerinilor.

„Vin de patru ani la Cacica şi am o mulţumire sufletească şi pace de nedescris. Dorm două nopţi în cort, nu e foarte simplu, dar cred că efortul merită făcut şi nu rămâne fără răsplată“, a spus Iliuţa Buciumanu, o credincioasă din judeţul Sălaj. La prima oră a dimineţii vor începe liturghii în riturile romanocatolic şi greco-catolic, în limbile română, maghiară, polonă şi germană. Printre oaspeţii de onoare este şi cardinalul Georg Sterzinsky din Berlin şi mai mulţi episcopi din ţară şi din străinătate. Aproape zece mii de credincioşi sunt aşteptaţi astăzi la Hramul Mănăstirii Putna, printre ei fiind şi preşedintele României, Traian Băsescu. (Sergiu Rusu)

ARGEŞ

Hram la Mănăstirea Argeşului

Mănăstirea Argeşului este loc de pelerinaj pentru credincioşii ortodocşi, de trei ori pe an, de Sfânta Filofteia, de Izvorul Tămăduirii şi de Sfânta Maria, atunci când sunt scoase din paraclis Moaştele Sfintei Filofteea. Pe 15 august este hramul mănăstirii, iar în această zi, mii de români din toată ţara vin să asiste la slujbă. Încă de ieri au început să vină la Curtea de Argeş turiştii, iar autorităţile locale au terminat pregătirile.

„Avem peste 50 de poliţişti în plus care vor veghea pentru evitarea oricăror incidente“, spune primarul oraşului, Nicolae Diaconu. Cei mai mulţi dintre credincioşii care vin la Curtea de Argeş de Sf. Maria fac acest lucru de ani mulţi. „De zece ani mă închin la Moaştele Sfântuliţei de Sf. Maria, şi mi-e bine. Sfântuliţa mă ocroteşte, pe mine şi familia mea“, crede Mariana Oprescu din Târgovişte. Femeia a venit de ieri la Curtea de Argeş, mai ales că moaştele au fost scoase din lăcaşul lor încă de aseară. Azi, la prima oră, se aşteaptă ca mulţimea să formeze o coadă imensă la racla cu Moaştele Sfântuliţei. (Laura Ilie)

BRAŞOV

Sâmbăta, loc pentru vedete

La Hramul din acest an al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus sunt aşteptaţi să participe peste 15.000 de credincioşi. Slujbele au început de ieriseară cu vecernia cu litie. În ziua de hram la ora 6.00 se va săvârşi Sfânta Liturghie, pentru credincioşii care vor să se împărtăşească, iar de la ora 12.00 - Sf. Maslu.

De obicei, la festivităţile de la Sâmbăta vin mai toate oficialităţile judeţului, plus granguri de la Bucureşti, printre „vedetele“ care au venit în anii trecuţi numărându-se Corneliu Vadim Tudor, Theodor Stolojan şi Adrian Năstase. Tot în Sâmbăta, se organizează şi Sărbă toarea pâinii din Ţara Făgăraşului, manifestare ajunsă la cea de-a treia ediţie. Primele dovezi despre mănăstirea de la Sâmbăta sunt din anul 1654, când Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor, a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta şi tot aici, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu a zidit din piatră şi cărămidă o mănăstire. (Ovidiu Eftimie)

CONSTANŢA

Te Deum de Ziua Marinei

Preşedintele este aşteptat de pelerini şi la Constanţa, de sărbătoarea care coincide cu Ziua Marinei. La ora 6.00, Înalt Preasfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de resfinţire a Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Cumpăna, urmată de Sfânta Liturghie, iar la 10.25 se va oficia Te Deum în cinstea Zilei Marinei, pe faleza Cazinoului din Constanţa. La ora 13.30 va avea loc sfinţirea aşezămintelor de la Mănăstirea Celic Dere, din judeţul Tulcea.

Mâine, la ora 8.00, la Cernavodă, Înalt Preasfinţitul Teodosie va oficia Slujba de sfinţire a locului pentru o nouă biserică ce va purta hramul Adormirea Maicii Domnului, iar la ora 10.00 va oficia Sfânta Liturghie în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni la Mănăstirea Peştera Sfântului Ioan Casian. „Maica Domnului este «cea dintâi dintre sfinţi». Sfinţilor li se acordă numai «cinstire» sau venerare, iar Maicii Domnului preacinstire, aminteşte Liliana Naclad, din cadrul Biroului de presă al Arhiepiscopiei Tomisului. (Cătălin Ionescu)

NEAMŢ

Triplă sărbătoare la Văratec

Pelerinii sunt aşteptaţi astăzi la Mănăstirea Văratec, unde are loc hramul lăcaşului: se vor sărbă tori 200 de ani de la ctitorirea bisericii principale şi proclamarea locală a canonizării Cuviosului Iosif de la Văratec. Ceremonialul religios va fi oficiat de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care au ţinut să fie prezenţi la una dintre cele mai vestite mănăstiri ale Moldovei.

Va fi prezent şi ÎPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale. Iosefina Giosanu, stareţa de la Văratec, a declarat că mormântul Cuviosului Iosif a devenit loc de închinăciune pentru toţi credincioşii care ajung în zonă. „Anul acesta se împlinesc 180 de ani de la moartea Cuviosului Iosif, care-şi doarme somnul de veci la Văratec. Mulţi români au venit să-şi petreacă concediile în zonă, iar locul nu a fost ocolit nici de străini“, spune aceasta. Maica stareţă a mai precizat că după slujba Sfintei Liturghii vor fi oferite pachete cu alimente tuturor credincioşilor. (Dan Sofronia)

CLUJ

Icoana făcătoare de minuni de la Nicula

Peste 100.000 de credincioşi sunt aşteptaţi la Mănăstirea Nicula, pentru a lua parte la slujbele prilejuite de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care este şi hramul acestei mănăstiri. Încă de două zile, sute de pelerini au venit pe dealul unde se află mănăstirea. Aşa cum spune tradiţia, dealul din apropierea lăcaşului de cult a fost împânzit de oameni, care cred că aceia care se roagă la Icoana Maicii Domnului vor fi sănătoşi şi feriţi de necazuri tot anul.

Slujba va fi oficiată de Mitropolitul Clujului Bartolomeu şi de alte câteva zeci de duhovnici. Momentul cel mai important al acestei sărbători va fi Slujba de Vineri, când este sărbă torită Adormirea Maicii Domnului. Aproximativ 100 de poliţişti şi 214 jandarmi din partea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Cluj vor asigura ordinea publică pe durata marşului crucii şi slujbei religioase de azi. În blocul alimentar de la nivelul Mănăstirii Nicula, s-au pregătit mii de sarmale. (Mihai Şoica)