Motivarea instanței în cazul Călin Georgescu. De ce nu a fost prelungit arestul preventiv

Motivarea instanței în cazul Călin Georgescu. De ce nu a fost prelungit arestul preventivCalin Georgescu / sursa foto: captură video X Marian Morosanu

Judecătorul de la Tribunalul București care a respins solicitarea DIICOT de prelungire a arestului preventiv pentru Călin Georgescu, acuzat de înșelăciune, a apreciat că acesta nu mai reprezintă un pericol pentru ordinea publică. Magistratul a dispus o măsură mai blândă, controlul judiciar, iar decizia nu este definitivă.

Probe pentru suspiciunea rezonabilă, dar pericol diminuat

În motivare, judecătorul de drepturi și libertăți arată că în dosar există probe, în sensul art. 97 alin. 1 din Codul de procedură penală, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor. Este vorba despre constituirea unui grup infracțional organizat și despre înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Instanța a reținut totodată că pericolul pe care lăsarea inculpaților în libertate l-ar fi prezentat pentru ordinea publică la momentul arestării preventive „s-a diminuat considerabil”. Potrivit judecătorului, prelungirea măsurii nu mai apare ca necesară pentru protejarea acestei valori sociale.

Natura faptelor, argument central în decizie

Magistratul a luat în calcul, în principal, natura infracțiunilor presupus comise. Deși le consideră grave, el a apreciat că, prin modalitatea de săvârșire, acestea nu fac parte din categoria celor care creează în comunitate un sentiment de insecuritate sau de neliniște, chiar dacă au ajuns la cunoștința opiniei publice înainte de formularea propunerii de arestare.

Avere nejustificată la un judecător

Tribunalul București. Sursa foto: Arhiva EVZ

Judecătorul a mai arătat că din probele administrate nu reies elemente care să îi formeze convingerea că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta, în prezent, un pericol concret pentru ordinea publică.

Perioada faptelor și comportamentul inculpaților

Instanța a menționat că faptele sunt plasate în intervalul septembrie 2021 – ianuarie 2022. De la debutul urmăririi penale, inculpații s-au aflat în libertate sau sub control judiciar dispus într-un alt dosar, iar nu există indicii că activitatea infracțională ar fi continuat după ianuarie 2022.

Fără a minimaliza impactul social negativ al faptelor presupus comise, judecătorul a apreciat că nici natura lor, nici modalitatea de săvârșire nu mai justifică, în acest moment, privarea de libertate. Potrivit motivării, faptele reținute nu sunt apte să cauzeze o tulburare a relațiilor sociale în cadrul comunității.

Fără sustragere de la urmărire și fără influențarea probelor

Magistratul a precizat că inculpații nu s-au sustras urmăririi penale și nu au încercat să influențeze probatoriul. Nu există nici date că ar întreprinde astfel de demersuri. În aceste condiții, riscul ca lăsarea lor în libertate să afecteze grav ancheta nu poate fi susținut ca evident, în lipsa unor date concrete, se arată în motivare.