Evenimentul Zilei > Economie > România se împrumută. Ce face cu banii
România se împrumută. Ce face cu banii

România se împrumută. Ce face cu banii

Autorităţile române au încheiat prima rundă de negocieri cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în vederea unui acord care să supravegheze un împrumut extern.

Astfel, România negociază cel de-al optulea împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, după 1990. Suma vehiculată este de 20 de miliarde de euro şi urmează să fie luată de la Comisia Europeană, alte instituţii financiare, printre care şi FMI. Misiunea FMI se va afla la Bucureşti până pe 25 martie, timp în care se vor purta discuţii despre un posibil program al FMI pentru România. Delegaţia FMI este condusă de Jeffrey Franks.

Misiunea a fost anunţată de viceprim-ministrul Dan Nica, care a spus, luni, că o delegaţie a FMI va veni în această săptămână în România "în primul rând" pentru a evalua situaţia economiei româneşti, arătând că "nu crede" că va fi vorba despre o negociere pe tema unui împrumut. Guvernul a anunţat, ieri, oficial, intenţia de a accesa credite din afară.

Banii pe care îi vom primi de la instituţiile financiare internaţionale vor asigura stabilitatea economiei României în următorii doi ani. Ei vor putea fi folosiţi pentru achitarea datoriilor scadente, susţinerea monedei naţionale sau pentru a interveni în cazul în care vreuna dintre băncile din piaţă ar avea probleme, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Dăianu, europarlamentar liberal.

În pofida apartenenţei sale politice, Dăianu vede şi o parte pozitivă a acestui împrumut, în timp ce liderul său, Călin Popescu Tăriceanu este cu totul împotriva acestei decizii. Fostul premier i-a scris ieri şefului statului amintindu-i că este o mare greşeală un astfel de  împrumut. El a amintit că în 2005, Guvernul PNL-PDL a respins continuarea acordului cu FMI.  

Băsescu – Geoană, lovituri sub „centura de castitate” 
  
În contextul crizei economice şi a negocierilor cu FMI pentru un împrumut extern, preşedintele ţării şi al doilea om în stat continuă să îşi adreseze replici acide. Mircea Geoană i-a răspuns cu diplomaţie lui Traian Băsescu, care, deranjat că liderul PSD a comparat „centura de siguranţă” a FMI cu una de castitate, i-a transmis acestuia că „o să rămână virgin”.

„Ce a făcut domnul Băsescu arată încă o dată că este incapabil să îşi depăşească un anumit mod de a face politică. În acest moment, ţara are nevoie de oameni de stat, de bărbaţi de stat, nu de încercări efectiv jenante de a fixa un adversar politic într-un mod care nu îi face cinste”, a declarat preşedintele Senatului. (A contribuit Alexandra-Livia Dordea)

România şi condiţiile împrumuturilor anterioare  

Pe fondul celor şapte împrumuturi, contractate după 1990, executivul român s-a văzut nevoit să privatizeze companii precum Banca Comercială Română sau Petrom.

Pe de altă parte, a fost perioada în care România  a fost “disciplinată” tocmai de condiţiile dure ale acordurilor cu instituţia de împrumut.
Fiscalitate ridicată, reducerea arieratelor, o politică salarială sau menţinerea deficitelor în limite extrem de stricte, au fost doar câteva dintre cerinţele FMI-ului.

Ultimul acord stand-by cu FMI a fost rupt de cabinetul Tăriceanu, în 2005, pentru că Fondul nu a fost de acord cu majorările salariilor propuse de Guvern, acestea crescând de patru ori într-un singur an.

Împrumuturile contractate după 1990

  • Aprilie 1991– acord pe o durată de 12 luni, în valoare de 380,5 milioane de DTS- drepturi speciale de tragere.
  • Mai 1992– acord pe o perioadă de 10 luni, în valoare de 314 milioane DTS.
  • Mai 1994– acord pentru o sumă de 310,5 milioane de DTS.
  • Aprilie 1997– împrumut pe o perioadă de 13 luni, în valoare de 301,5 milioane DTS.
  • August 1999– împrumut de 400 milioane DTS.
  • Octombrie 2001– împrumut de 300 milioane DTS.
  • Iulie 2004– împrumut de 250  milioane DTS.

Alte ţări şi banii de la FMI 

Ungaria- a solicitat un împrumut de 12,5 miliarde de euro, pentru 17 luni.
Pentru obţinerea banilor, Ungaria a fost nevoită, printre altele, să renunţe la acordarea celui de-al 13-lea salariu pentru bugetari, să-şi reducă cheltuielile publice. Efectul vizibil în rândul populaţiei a fost însă creşterea TVA, cu 3 procente, până la 23%. 

Ucraina– a încheiat în noiembrie 2008 un acord stand-by cu FMI, pe o perioadă de doi ani, pentru o sumă de 16,4 miliarde de dolari.

În februarie însă FMI a anunţat că blochează acordul cu Ucraina că, după ce autorităţile au stabilit ţinta deficitului pentru 2009, la 3% din PIB. Deficitul negociat în acord a fost de 1% .Constrânsă, Ucraina a redus cheltuielile bugetare, a crescut taxele, a mărit vârsta de pensionare şi a renunţat la subvenţiile pentru gazele livrate populaţiei.

Letonia- a primit în decembrie anul trecut un împrumut de 7,5 miliarde de euro.
Pentru aceasta a crescut TVA de la 18 la 21%, a scăzut salariile din sectorul public şi a crescut taxele.

Belarus– FMI a acordat 2,46 de miliarde de dolari, în condiţii austere.  
  
Serbia- Suma acordată de acestui stat a fost de 402,5 milioane de euro, în aceleaşi condiţii dificile.

Banii pentru România

Spre deosebire de restul statelor care au contractat un împrumut de la FMI, România nu se împrumută pentru acoperirea datoriei de stat.

Potrivit preşedintelui Băsescu, banii vor fi destinaţi acoperirii datoriilor companiilor private, şi vin ca o centură de siguranţă pentru economia românească.

Estimările arată că, ţara nostră are nevoie de 20 de miliarde de euro, sumă pe care autorităţile române o negociază în acest moment cu delegaţia FMI, pentru o perioadă de doi ani.

Drumul banilor

În cazul în care împrumutul va fi acordat, din conturile FMI, banii vor merge la BNR.

De aici, specialiştii spun că banii vor ajunge în buzunarele companiilor private, prin intermediul celor două banci ale statului, respectiv CEC şi Eximbank.

Astfel, suma împrumutată poate ajunge la firmele private sub forma unor credite cu dobândă scăzută, bani cu ajutorul cărora oamenii de afaceri îşi pot achita datoriile.

O altă ipoteză vehiculată de economşti este cea prin care statul dă bani direct companiilor, şi ia în schimb acţiuni. 
Modelul este folosit în Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa.

Normele UE interzic statelor membre să acorde bani sub forma ajutoarelor de stat.
Astfel mai poate acorda sume de bani firmelor în mod direct sub forma ajutoarelor de stat, dar acest proces poate fi dezavantajos pentru oamenii de afaceri pentru că durează foarte mult şi este nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

Un acord cu Fondul Monetar Internaţional poate însemna pentru românii de rând salarii şi pensii mai mici, concedieri în rândul bugetarilor dar şi taxe şi impozite mai mari.

De la Comisia Europeană am putea lua 7 miliarde de euro

România şi-a declarat oficial, ieri, intenţia de a obţine credite externe. „Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României (BNR) au demarat discuţii preliminare cu reprezentanţii Comisiei Europene (CE), ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai instituţiilor financiare internaţionale, cu privire la evaluarea cadrului macroeconomic şi a necesarului potenţial de finanţare externă a României”, se arată într-un comunicat al Finanţelor, publicat ieri. Decizia a fost comunicată deja Comisiei Europene.

Cu toate că nu a fost încă anunţată valoarea împrumutului care se va negocia, suma vehiculată este de 19-20 de miliarde de euro. Potrivit „Financial Times”, România ar putea primi un program multilateral de ajutor extern în valoare totală de 20 miliarde euro, coordonat de FMI. Conform unor surse guvernamentale, citate de Mediafax, guvernul intenţionează să împrumute 19 miliarde de euro de la CE şi FMI, în urma evaluării făcute de Ministerul Finanţelor şi BNR.
 
Cum pot fi folosiţi banii

Daniel Dăianu consideră că suma de aproximativ 20 de miliarde de euro „este posibil să fie una realistă”. În funcţie de provenienţa sumelor, ele ar putea fi utilizate şi în alte scopuri. De exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) poate să-şi folosească banii pentru a intra cu o participaţie direct în bănci, explică europarlamentarul liberal. Fondurile provenite de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de la Comisia Europeană (CE) sunt destinaţi acoperirii unor obligaţii de plată care devin scadente.
Pentru ca banii împrumutaţi să ne ajute într-adevăr, este necesar ca la nivelul UE să existe un plan care să protejeze grupurile bancare care operează în statele din Europa Centrală şi de Est, susţine Dăianu.

Miniştrii de finanţe din statele UE sprijină solicitarea FMI de a-şi dubla banii de care dispune, până la 500 miliarde de dolari.

În plus, Marea Britanie a cerut UE să suplimenteze fondul de 25 de miliarde de euro al programului destinat susţinerii ţărilor din Europa Centrală şi de Est aflate în dificultate, transmite Bloomberg.

RATING

Moody’s ne plasează în categoria a doua de risc

Agenţia de evaluare a ratingului Moody’s a situat România în a doua categorie de risc din cele patru într-o clasificare a statelor emergente europene. Alături de Bulgaria şi Croaţia, fundamentele de credit din România sunt solide, dar ratingurile ar putea deveni instabile dacă aşteptările de sprijin se vor dovedi nefondate, spun specialiştii Moody’s. Ratingul agenţiei pentru cele trei state este „Baa3”. Moody’s este singura dintre agenţiile de rating de renume care nu a scos România de pe lista ţărilor favorabile investiţiilor.

CITIŢI ŞI:

EDITORIALUL EVZ: Patriotul Patriciu nu vrea acord cu FMI

Băsescu fuge de un împrumut de la FMI

"Acordul cu FMI, certificat de incompetenţă pentru Guvern"

România cere bani, oficial